Propunerea, care survine într-un moment când Rusia comasează trupe la frontiera sa cu Ucraina, este adresată Statelor Unite și celorlalți aliați occidentali ai Ucrainei

Vineri, Rusia și-a expus pretențiile în vederea unui nou și amplu acord de securitate cu Occidentul pe tema Europei de Est, cea mai însemnată fiind cererea unei garanții scrise, potrivit căreia NATO nu se va mai extinde spre est, respectiv, spre Rusia, și va pune capăt oricăror operațiuni militare în Ucraina sau în alte regiuni din estul Europei, din centrul Asiei și din Caucaz. Rușii au mai spus că vor ca NATO să-și retragă infrastructura militară instalată în Europa de Est după 1997 – niște pretenții care pentru Occident, potrivit analiștilor, par să fie inacceptabile.

Vineri, adjunctul ministrului rus de externe, Serghei A. Rîbakov, a oferit public pentru prima oară o serie de detalii legate de aceste propuneri în cadrul unei videoconferințe desfășurate la Moscova, în timp ce trupele rusești continuă să fie comasate în apropierea frontierei cu Ucraina.

Pretențiile au depășit cu mult actualul conflict dintre forțele guvernamentale ucrainene și separatiștii din estul Ucrainei, sprijiniți de Rusia. Iar cele mai multe dintre ele nu au fost adresate Ucrainei, amenințată de această comasare de forțe, ci Statelor Unite și celorlalți aliați occidentali ai Ucrainei. Printre pretenții se numără un angajament al NATO din care să reiasă că nu-i va acorda Ucrainei calitatea de membru. Dar e puțin probabil ca statele membre ale NATO să excludă oficial pe viitor calitatea de membru a unor state est-europene.

Propunerea a evidențiat marea diferență de vederi dintre Statele Unite și Rusia pe tema tensiunilor legate de Ucraina. Rusia a susținut că Occidentul este cel care agravează criza alimentând resentimentele din Ucraina față de Rusia și oferind armament acestei țări. Rîbakov a calificat confruntările din Ucraina drept o „gravă amenințare la adresa securității Rusiei”.

În cee ce îi privește, Statele Unite și aliații europeni afirmă că Rusia a fost cea care a provocat această criză de securitate, ea mobilizând zeci de mii de militari în apropierea frontierei cu Ucraina.

În ultimele săptămâni, președntele Rusiei, Vladimir V. Putin, a formulat mai pe larg câteva din aceste cereri. Dar această ofertă, oficial exprimată vineri în vederea detensionării situației de la frontiera Uncrainei, survine după videoconferința dintre președintele Biden și Putin de pe 7 decembrie. După convorbiri, Biden a spus că dorește să audă că rușii au plecat (din zonă).

Oficialii ruși au declarat că, miercuri, în decursul unor întâlniri desfășurate la Moscova, o serie de diplomați au înaintat propunerile unui înalt oficial american, respectiv, secretarului adjunct al Departamentului de Stat pentru afaceri europene și euroasiatice (Karen Donfried, n. red.). Ulterior, în cursul unor declarații-video, dna Donfried a spus că va prezenta aceste idei Washingtonului și aliaților NATO în această săptămână, la Bruxelles.

Săptămâna trecută, Ministerul rus de Externe  a declarat că Moscova dorește un document cu caracter legal și obligatoriu, care să interzică orice extindere a NATO spre estul Europei. Propunerea rusă a fost expusă în cadrul unui proiect de declarație al NATO.

„Statele membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord  acceptă obligația de a exclude o extindere mai largă a NATO spre Ucraina și spre alte state”, iar textul sugera acest lucru ca pe o garanție acceptabilă pentru Rusia.

Cererea contravine direct politicii NATO pe tema porților deschise, o politică reiterată chiar în această săptămână. Joi, șeful NATO s-a întâlnit cu președintele Ucrainei, subliniind sprijinul acestei alianțe militare și evocând o promisiune anterioară, respectiv, aceea de a călăuzi drumul Ucrainei spre aderarea la NATO. Totuși, NATO nu s-a angajat să ofere armamentul sau vreo altă aparatură militară majoră, pe care Ucraina le aștepta pentru a anihila sau contracara o eventuală intrare a rușilor.

Prn cererea acestei garanții în scris din partea NATO, oficialii ruși, inclusiv Putin, au readus în amintire istoria anterioară de după încheirea Războiului Rece, când, în 1990, ei au calificat o situație similară ca fiind o trădare din partea Occidentului.

Rușii susțin că NATO s-a extins spre est în ultimii ani în pofida asigurărilor verbale, primite din partea lui James Baker, pe atunci secretar de stat, asigurări care au fost date liderului sovietic Mihail S. Gorbaciov, el afirmând că acest lucru nu se va întâmpla.

Acordul nu a fost niciodată în scris, dar ulterior Baker a spus că oficialii ruși i-au interpretat greșit declarația, ea referindu-se doar la teritoriul fostei Germanii de Est. Într-un interviu, Gorbaciov a confirmat că această asigurare verbală a intrat în discuție doar referitor la Germania de Est.

Noua propunere rusă a scos la suprafață și alte probleme. Ea cere ca NATO să-și retragă infrastructura militară din statele est-europene, amplasată începând din 1997 – anul unui acord semnat de Rusia și NATO, pe care Moscova îl consideră acum ca punct de pornire pentru un nou tratat de securitate.

Oficialii ucraineni au dat de înțeles că retragerea SUA din Afganistan, din luna august, a contribuit la agravarea crizei, ea semnalând o slăbire a angajamentelor americane în străinătate or, asta a încurajat Kremlinul. Administrația Biden a promis să rămână angajată pe arena internațională, afirmând că intenționează să redreseze niște relații periclitate de președintele Donald J. Trump. Oficialii americani au susținut cu tărie că sunt angajați să sprijine suvernitatea ucraineană.

Putin a fost cât pe ce să recunoască faptul că apelează la forța militară pentru a convinge Occidentul, deși purtătorul său de cuvânt a negat acest lucru. Putin a spus că țările occidentale realizează faptul că Rusia vorbește serios în privința apărării unei așa-zise ‚linii roșii’, reprezentate de prezența NATO în apropierea frontierelor sale.

„Recentele noastre avertismente au fost într-adevăr auzite și au un anume efect”, le-a spus el diplomaților ruși prezenți la o reuniune din noiembrie. „Tensiunile au crescut”.