Țările est-europene care acceptă baze permanente NATO pe teritoriul lor vor deveni ținte ale armatei ruse, a avertizat un ofi cial de rang înalt de la Moscova.
Anunțul NATO privind posibilitatea amplasării de baze militare permanente în estul Europei, ca urmare a agresiunii ruse din Ucraina, a primit o replică violentă din partea Moscovei. Orice țară care acceptă să găzduiască astfel de baze devine automat o țintă a armatei ruse, a avertizat, ieri, Franț Klincevici, vicepreședintele comisiei de apărare din Duma de Stat rusă. Deși astfel de avertismente au mai fost lansate anterior, cu trimitere directă la scutul american antirachetă din Europa Răsăriteană, limbajul folosit de demnitarul rus, membru al Rusiei Unite, partidul lui Vladimir Putin, a fost mult mai dur. „Un obiectiv serios pe teritoriul Lituaniei, orice muniție nucleară modernă înseamnă că Lituania ar putea să nu mai existe și acest lucru ar trebui să se înţeleagă”, a subliniat Klincevici, citat de RIA Novosti. Rusia va demara consultări diplomatice cu aceste țări pentru a le explica situația de risc în care se pun acceptând aceste baze militare permanente, a mai declarat deputatul rus.
Un aparent pas înapoi
Reacția acestuia vine după ce generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, a dezvăluit că NATO ia în considerarea o prezență permanentă în țările membre est-europene ca urmare a tensiunilor din Ucraina. Ieri, șase avioane de luptă canadiene de tip F-18 Hornet au aterizat la baza aeriană dela Câmpia Turzii, în contextul relocării temporare de forțe militare NATO în estul Europei.
În ciuda limbajului dur folosit de Klincevici, liderul de la Kremlin a cerut, ieri, separatiștilor din regiunea ucraineană Donețk să renunțe la referendumul secesionist programat pentru duminică și care ar fi tulburat și mai mult apele în Ucraina. Putin a mai anunțat că a dispus retragerea tuturor trupelor ruse staționate la granița cu Ucraina, circa 40.000 după evaluările NATO.
Nu este exclus ca reacția împăciuitoare a Moscovei să fie un simplu exercițiu de imagine, întrun moment în care Occidentul vorbește tot mai răspicat despre noi sancțiuni la adresa Rusiei. Acum câteva săptămâni, după negocierile de la Geneva, separatiștii proruși au refuzat să accepte orice soluție impusă din exterior, deși fusese negociată și de Rusia. Scenariul se poate repeta și de data aceasta.
Atac și contraatac la Mariopol
În timp ce Rusia lasă impresia că își ia mâna de pe Ucraina, pasând responsabilitatea insurgenților din est, la Mariopol, oraș-port ucrainean, linia frontului s-a schimbat de două ori în decurs de o zi. Ieri dimineață, forțele guvernamentale ucrainene au lansat o ofensivă asupra sediului primăriei din oraș, ocupat de activiștii pro-ruși. Primăria a fost în final eliberată, dar armata ucraineană s-a retras în mod inexplicabil, permițând militanților să ocupe din nou clădirea pe care au arborat drapelul așa-numitei Republici Populare Donețk. Noi confruntări au fost semnalate și la Sloviansk, orașul bastion al separatiștilor rusofoni din estul Ucrainei.
Recomandările noastre
