Partidul lui Vladimir Putin, Rusia Unită, va avea o majoritate de două treimi în Duma de Stat, ceea ce îi va permite să modifice după bunul său plac Constituţia sau să iniţieze procedura de destituire a viitorului şef al statului.
Potrivit unei repartizări provizorii a mandatelor din Dumă, realizată de agenţia Itar-Tass, Rusia Unită va deţine 315 mandate dintr-un total de 450, iar formaţiunea clasată pe locul al doilea, Partidul Comunist, doar 57. Ultranaţionaliştii lui Vladimir Jirinovski (LDPR, susţinători ai preşedintelui Putin) vor avea 40 de mandate, urmând ca restul de 38 să revină partidului pro-Kremlin Rusia Dreaptă. La fel ca în 2003, cele două partide liberale reformatoare, Iabloko şi Uniunea Forţelor de Dreapta, nu au reuşit să atingă pragul electoral de 7% şi, prin urmare, nicio forţă politică prooccidentală nu va fi reprezentată în noua Dumă. Acest lucru a provocat o mare îngrijorare în mediile occidentale, care, ca şi presa rusă, se întreabă acum ce va face preşedintele Vladimir Putin şi cum îşi va valorifica victoria zdrobitoare la alegerile de duminică.
Viitorul politic al actualului lider de la Kremlin rămâne, deocamdată, greu de anticipat, însă lucrurile s-ar putea lămuri parţial pe 17 decembrie, când Rusia Unită îşi va desemna candidatul la alegerile prezidenţ iale de pe 2 martie 2008. De fapt, Putin îşi va numi succesorul, precizează publicaţia „Vremia Novosti“. Calea cea dreaptă şi „calea distructivă“ Într-un discurs susţinut ieri, Vladimir Putin a sugerat că noua Dumă de Stat va ţine Rusia departe de „calea distructivă“ urmată de Ucraina şi Georgia.
După accederea la putere a preşedinţilor Viktor Iuşcenko şi, respectiv, Mihail Saakaşvili, cele două ţări au îmbrăţişat sistemul democratic şi valorile occidentale, ceea ce a nemulţumit şi continuă să nemulţumească Moscova. „Legitimitatea parlamentului rus a crescut, fără îndoială. Îmi este clar acum că ruşii nu-şi vor lăsa niciodată ţara să evolueze pe calea distructivă văzută în alte ţări din fosta URSS“, a declarat Putin. Vladimir Putin a făcut această declaraţie la doar o zi după ce preşedintele Rusiei Unite şi al Dumei, Boris Grizlov, a afirmat că deputaţii vor analiza propunerile de aderare la Federaţia Rusă venite din partea regiunilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud.
„Parlamentele Abhaziei şi Osetiei de Sud au organizat referendumuri privind independenţa şi aderarea lor la Rusia. Aceste propuneri au fost trimise Dumei. Noi le vom examina cu interes“, a mai spus Boris Grizlov. Peste 90% dintre locuitorii Abhaziei şi Osetiei de Sud au obţinut cetăţenia rusă, precizează AFP.
Lugovoi este deputat 
Printre oamenii trimişi în parlament de Partidul Liberal Democrat (LDPR) al lui Vladimir Jirinovski se va număra şi Andrei Lugovoi, principalul suspect în cazul otrăvirii cu poloniu la Londra, anul trecut, a fostului agent KGB Aleksandr Litvinenko.
Vladimir Jirinovski a dezvăluit că Andrei Lugovoi ar putea fi numit vicepreşedinte al comisiei de securitate din Duma de Stat, anunţul declanşând o reacţie virulentă din partea văduvei lui Litvinenko, Marina. „Kremlinul a regizat aceste alegeri şi a orchestrat ascensiunea lui Lugovoi. Acum, domnii Putin şi Lugovoi reprezintă împreună emblema Rusiei, două persoane unite de o crimă“, a declarat, într-un comunicat, Marina Litvinenko.
REACŢII
Fraude şi felicitări
OSCE şi Consiliul Europei au constatat, alături de presa occidentală, numeroase fraude la scrutinul din Rusia. „Alegerile de pe 2 decembrie nu au fost corecte“ şi nu au respectat standardele OSCE şi ale Consiliului Europei, se arată într-un comunicat comun al celor două organizaţii.
Casa Albă a cerut Moscovei să verifice informaţiile privind fraudele electorale, iar reacţia UE a fost una reţinută, deoarece statele europene încearcă să convingă Rusia să coopereze în disputele internaţ ionale referitoare la statutul Kosovo şi la dosarul nuclear iranian. De altfel, unul dintre cei mai importanţi lideri europeni, preşedintele francez Nicolas Sarkozy, i-a telefonat lui Putin pentru a-l felicita.
Recomandările noastre
