Imaginea UE în statele membre a înregistrat o îmbunătăţire considerabilă în cele mai multe dintre statele europene, faţă de anul precedent. Astfel, conform eurobarometrului, 40% dintre europeni apreciază imaginea Uniunii Europene ca fiind foarte bună, 35% ca fiind neutră şi 23% ca având o percepţie publică negativă.
În România, datele sunt cu mult peste media europeană: 58% din populaţia ţării apreciază ca fiind pozitivă imaginea UE, în timp ce în 2011 doar 49% dintre români considerau astfel. Sondajul a fost realizat în perioada 2-17 iunie 2012 de Parlamentul European pe 26.000 de respondenţi, care au fost întrebaţi despre percepţia europenilor asupra Uniunii Europene, aşteptările acestora de la politicile europene, dimensiunea sentimentului de identitate naţională şi europeană, precum şi cunoştinţele despre instituţiile europene.
În privinţa sentimentului de apartenenţă la Uniunea Europeană, peste 50% dintre europeni consideră că este bine că ţara lor face parte din familia europeană, în timp ce 31% nu văd niciun avantaj sau dezavantaj din această afiliere. Mai mult decât atât, un procent de 16% dintre europeni consideră că este nepotrivită apartenenţa ţării lor la Uniunea Europeană. Ţările care se bucură cel mai mult de apartenenţa la familia europeană sunt: Luxemburg (78%), Olanda (70%), Germania (70%), Belgia şi Danemarca (66%), Suedia (61%) şi România (59%).
La întrebarea dacă europenii consideră că vocea lor individuală contează în ansamblul politicilor europene, peste 54% dintre respondenţi consideră că afirmaţia nu este adevărată, în timp ce 42% sunt de acord cu aceasta. 35% dintre români au răspuns afirmativ la această întrebare, situându-se la jumătatea clasamentului statelor UE.
65% dintre respondenţi consideră că ţara lor are putere decizională în UE
Cât priveşte întrebarea în ce măsură vocea individuală a europenilor contează în ţara lor de origine, rezultatele au fost următoarele: peste 58% dintre europeni consideră că vocea lor contează mai degrabă în ţara de origine, în timp ce 40% dintre respondenţi spun ca vocea lor nu influenţează în niciun fel politicile interne.
"Dacă în 2011 doar 29% dintre români considerau că vocea lor contează în România, astăzi, conform eurobarometrului, un procent de peste 40% consideră că pot genera schimbări în actul de guvernare" mai declară Petru Luhan.
În ceea ce priveşte puterea decizională a ţării de origine în Uniunea Europeană, 65% dintre respondenţi consideră că ţara lor are un cuvânt important de spus în politicile europene, faţă de 31% care nu cred în puterea de influenţare a acestora. Peste 46% dintre români cred că ţara noastră poate influenţa deciziile UE, situându-se pe locul al doilea în clasamentul european, imediat după Austria (61%). De menţionat că ţara noastră a înregistrat în această privinţă unul dintre cele mai mari procente de creştere, cu 16 puncte procentuale faţă de anul 2011.
A scăzut încrederea românilor în identitatea naţională
Cât priveşte identitatea naţională şi cea europeană, cei mai mulţi dintre respondenţi (44%) cred doar în identitatea lor naţională, în timp ce 43% se consideră atât europeni cât şi naţionali. Doar 4% dintre respondenţi se simt doar europeni.
"România a înregistrat o scădere de 4 puncte procentuale a încrederii în propria identitate naţională. Dacă în 2011, 44% dintre români susţineau identitatea lor naţională, astăzi doar 40% mai simt la fel. Schimbarea fundamentală a fost generată de nevoia românilor de a avea o identitate europeană în contextul tulburărilor politice interne. Românii cred astăzi mai mult în identitatea lor europeană decât în cea naţională", subliniază Petru Luhan.
Conform aceluiaşi eurobarometru, românii consideră că elementele care pot crea o identitate unică europeană sunt: cultura, moneda unică şi valorile democratice. În acelaşi timp, peste 70% dintre români consideră că principalele probleme la care Uniunea Europeana trebuie sa găsească o soluţie sunt combaterea sărăciei şi reducerea şomajului.