Majoritatea rivalităţilor interne sunt între oraşe municipii aflate în judeţe învecinate
Explicaţiile duşmăniei vin în majoritatea situaţiilor dinspre perioada comunistă, când s-a încercat o nouă împărţire adminstrativă a ţării care a stârnit orgoliile multor români.
VASLUI vs BÂRLAD
Motivul rivalităţii: cine să fie "capitala" judeţului
Până la mijlocul secolului trecut Bârladul era principalul oraş al zonei atât din punct de vedere cultural, cât şi economic. În Bârlad locuiau în anii '60 în jur de 30.000 de oameni, în Vaslui erau aproape 7.000. Însă, în 1968 Ceauşescu a decis ca Vasluiul să fie "capitala" judeţului. Legenda spune că dictatorul a ignorat Bârladul ca urmare a aversiunii faţă de predecesorul său, Gheorghe Gheorghiu Dej, care era orginar din Bârlad. Locuitori: Vaslui: 70.000 Bârlad: 69.000 PIB pe cap de locuitor: Vaslui: 2.900 euro Bârlad: 2.900 euro
TIMIŞOARA vs ARAD Motivul rivalităţii: În 1950, Aradul a fost alipit ca raion la regiunea Timiş, cu capitala la Timisoara. În acest moment disputele dintre cele două municipii importante din Vest se fac simţite doar în fotbal, unde suporterii din cele două oraşe ajung să se bată înainte sau după meciuri. Locuitori: Timişoara: 304.000 Arad: 147.000 PIB pe cap de locuitor: Timişoara: peste 9.700 euro Arad: peste 6.700 euro GALAŢI vs BRĂILA Motivul rivalităţii: mândria marca "Păcală şi Tândala"
Cele două oraşe porturi vecine, sunt despărţite de doar 15 km, se bat pentru titlul cine e oraşul cel mai important de la Dunăre. În perioada comunistă, meciul a fost câştigat de Galaţi pentru că aici s-a construit combinatul siderurgic şi universitatea, aşa că mulţi brăileni veneau să muncească în oraşul vecin sau îşi trimiteau odraslele la studii în Galaţi. Duşmănia dintre cele două oraşe se manifestă şi acum, muncipiile pierzând numeroase proiecte pentru că administraţiile locale nu au reuşit să se înţeleagă. Locuitori: Galaţi: 277.000 Brăila: 216.000 PIB pe cap de locuitor: Galaţi: peste 4.500 euro Brăila: peste 5.400 euro
BUCUREŞTI vs PLOIEŞTI Motivele rivalităţii: ranchiuna Acest conflict de intensitate mai redusă este explicat prin faptul că după 1900, în special, Bucureştiul s-a dezvoltat mult mai mult faţă de Ploieşti datorită investiţiilor făcute în Capitală. Locuitori: Bucureşti: 1.700.000 Ploieşti: 197.000 PIB pe cap de locuitor: Bucureşti: peste 15.000 euro Ploieşti: peste 7.000 euro
IAŞI vs BACĂU Motivul rivalităţi: Hrebenciuc şi Sechelariu au vrut să mute capitala Moldovei
Disputa a fost în vogă în anii ‘90 şi începutul deceniului următor. Cele două municipii şi-au disputat statutul de capitală economica a Moldovei. Ajutaţi de fondurile guvernamentale direcţionate spre Bacău de Victor Hrebenciuc, de afacerile de pe platformele de la Oneşti, Bacăul se apropiase de Iaşi şi avea şanse să-l întreacă din punct de vedere economic. Căderea lui Adrian Năstase din 2004 a dus şi la stoparea avântului pe care îl luase Bacăul. Locuitori: Iaşi: 300.000 Bacău: 175.000 PIB pe cap de locuitor: Iaşi: peste 5.100 euro Bacău: peste 4.300 euro
SATU MARE vs BAIA MARE
Motivele rivalităţii: istoria Comuniştii au alipit Satul Mare ca raion la regiunea Baia-Mare. Locuitori: Satu Mare: 94.000 Baia Mare: 120.000 PIB pe cap de locuitor: Satu Mare: peste 4.600 euro Baia Mare: peste 4.300 euro
CARACAL vs SLATINA
Motivele disputei: sărăcia Locuitorii din Caracal explică sărăcia zonei prin faptul că vecinii din Slatina le fură locurile de muncă, investiţiile şi fondurile de la Guvern. Este cunoscută povestea italienilor de la Pirelli care doreau să investească la Caracal, dar până la urmă au ales Slatina.
Locuitori: Slatina: 79.000 Caracal: 34.000 PIB pe cap de locuitor: Slatina: peste 3.800 euro Caracal: peste 3.800 euro