Cititorii de literatură science-fiction au parte de patru noi titluri în limba română, care vor fi lansate la Bookfest. Stephen Donaldson şi Stephen King sunt capete de afiş.
Genul SF atrage prin faptul că cele mai multe dintre opere pornesc de la un miez de adevăr şi proiectează acţiunea în viitor. Fanii spun că lectura îi ajută să privească realitatea cu alţi ochi. Teodora Ivan, reprezentant al Nemira, editura care va lansa la Bookfest o serie de cărţi SF, a explicat pentru EVZ cine citeşte şi de ce are succes acest tip de literatură.
EVZ: Cum arată profilul cititorului de literatură SF? Teodora Ivan: Este greu de stabilit un portret robot al consumatorului de literatură SF, deoarece genul e agreat de multe categorii de cititori. Totuşi, cei care preferă acest gen de literatură au cel puţin cunoştinţe medii, iar bărbaţii sunt mai numeroşi decât femeile. Amatorii de SF preferă, de regulă, şi genurile conexe: literatura horror şi literatura fantastică, la cea din urmă categorie intrând şi ceea ce se cheamă "fantasy". Adică, basmul modern pentru adolescenţi. Seria "Jocurile foamei", de Suzanne Collins, e un exemplu elocvent, mărturie stând cele 32 de ţări în care a fost publicată în doar 6 luni de la lansarea în Statele Unite.
De ce au nevoie oamenii de SF? Pentru că au nevoie de vise, au nevoie să viseze. Aşa cum miturile şi basmele au însoţit permanent oamenii, la fel şi literatura SF ne va însoţi pretutindeni, cu menţiunea că, de cele mai multe ori şi spre deosebire de basm sau mit, genul SF propune lumi sau universuri verosimile. Literatura SF ar fi, din acest punct de vedere, o formă de vis amestecat cu o doză însemnată de luciditate şi raţiune. Practic, literatura SF poate fi privită şi ca o interfaţă între prezent şi provocările viitorului.
Cât de bine se vinde literatura SF în România? Genul SF poate reprezenta o reţetă de succes. Fireşte, cu condiţia ca operele propuse să fie de calitate. Literatura SF, ca orice alt gen literar, nu poate supravieţui fără un standard de calitate ridicat. Oferind cărţi bune, ţinem viu un gen extrem de popular. Şi, reciproc, având în vedere interesul cititorilor pentru acest fel de literatură, înseamnă că reuşim, într-adevăr, să oferim lucruri de calitate.
Care e cea mai vândută carte SF şi ce autori celebri a depăşit? Dacă facem un istoric al celor mai vândute carţi, atunci avem volumele din seriile "Dune" de Frank Herbert şi "Fundaţia" de Isaac Asimov. Dacă ne referim la bestseller-urile recente, acestea sunt: primele patru volume din seria "Cântec de gheaţă şi foc", scrisă de George R.R. Martin (Urzeala tronurilor, Înclestarea regilor, Iureşul săbiilor, Festinul ciorilor); cele patru titluri din saga "Turnul întunecat" ("Pistolarul", "Alegerea celor trei", "Ţinuturile pustii" şi "Vrăjitorul şi globul de cristal"), opera magistrală a lui Stephen King.
TRADUCERE
Zmeii lui Cărtărescu ştiu maghiară
De ce a ales zmeii? Mircea Cărtărescu spune că, de fapt, i s-a propus această temă, într-un proiect european. Cartea trebuia să facă parte dintr-un proiect în care fiecare autor dintr-o ţară trata cultura populară. "Eu am desenat zmeii în carte aşa cum sunt în anumite basme româneşti, nişte prostănaci, fiinţe mai mult comice decât înspăimântătoare", a explicat Cărtărescu.
După lansarea cărţii, scriitorul a mai spus că preţuieşte foarte mult cultura maghiară. "Sunt foarte fericit că această carte se bucură de un om care a fost în stare să facă translaţia nu doar din română în maghiară, ci între două lumi din cartea mea şi o lume reconstruită pe baza unor similitudini".
Scriitorul Mircea Cărtărescu a mai spus că "orice traducere e parţial o trădare, dar există şi trădare constructivă. Important este să se păstreze mesajul, atmosfera şi lumea, veselia şi jocurile de cuvinte", a încheiat autorul.
Citiţi şi:
- Cea de-a treia carte a Mihaelei Rădulescu se lansează în week-end
- Bookfest 2011: România a intrat în ghidul Michelin cu Loganul, prin hârtoape
- Habarnam şi prietenii săi, românii. Radu Paraschivescu: "Se vindea la fel de bine ca Apolodor"