Doi din trei români fumători cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani vor să se lase de fumat, iar peste jumătate dintre fumători au avut deja mai mult de trei tentative eşuate.

57% dintre românii fumători au declarat că vor să renunţe la fumat, dar nu ştiu ce ar trebui să facă pentru a scăpa definitiv de această dependenţă, reiese din Raportul de Cercetare Cantitativă realizat de ISRA Center Marketing Research, în care s-a urmărit percepţia românilor asupra fumatului. Conform aceluiaşi raport, aproximativ doi din trei români fumători cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani vor să se lase de fumat, iar dintre cei care au încercat să renunţe, 55% sunt deja la cea de-a treia tentativă eşuată, pentru că nu ştiu ce ar trebui să facă în acest sens. Dintre cei care au încercat să renunţe definitiv la fumat, 78% au declarat că nu au făcut nimic concret pentru asta. Doar 6% dintre repondenţi au apelat la medic pentru a renunţa la dependenţa de fumat în contextul în care 51% dintre fumătorii români cred că medicul reprezintă cea mai credibilă sursă de informaţii când vine vorba de renunţare la fumat.

„Poate cel mai grav fenomen este că tabagismul cronic nu este nici pe departe perceput ca o boală. Fumătorii activi, dar şi cei pasivi, nu sunt conştienţi de riscurile asupra sănătaţii lor, se complac în această dependenţă şi reacţionează defensiv doar atunci când se confrută cu o problemă de sănătate reală. Riscul de îmbolnăvire creşte exponenţial o dată cu numărul de zile în care se fumează şi cu numărul de ţigări fumate. Pe de altă parte, din prima zi în care renunţăm la fumat, scade şi riscul de îmbolnăvire şi creşte speranţa de viaţă”, a declarat prof. dr. Florin Mihălţan, Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie şi a Reţelei pentru Prevenirea Fumatului în România (RPFR).

 „Studiul dovedeşte cât de dezorientaţi sunt pacienţii români dependenţi de fumat. Vor să înterupă, au multe încercări în care se bazează doar pe auto-control iar eşecurile dovedesc că au nevoie de suport medical avizat”, a adaugat profesorul Mihălţan.

Foarte scump, dar nu suficient Conform aceluiaşi studiu, românii care se gândesc să renunţe la fumat, consideră drept principal motiv costul ţigărilor, în procent de 32% şi secundar, în proporţie de 31% motivele de sănătate. În schimb, românii fumători care nu s-au gândit niciodată să renunţe la fumat, ar renunţa, în proporţie de 48%, din motive de sănătate şi doar de 12% din lipsa banilor. 45% dintre locuitorii României, la nivel urban cu varsta peste 18 ani, fumează cel puţin 5 tigări pe zi. Procentul nefumătorilor este de 55% din total eşantion, dintre care aproximativ 70% afirmă că nu au fumat niciodată. Aproximativ jumătate dintre fumători consumă mai puţin de 1 pachet de ţigări pe zi. În medie, fumătorii plătesc pe zi pentru ţigări 7.4 RON.

Deşi fumătorii români spun despre acest obicei că este unul plăcut, mulţi dintre ei ignoră datele statistice îngrijorătoare care arată că 31% dintre decese sunt cauzate de cancerul pulmonar.

Tentativele eşuate, pista spre succes

Chiar dacă de la an la an a scăzut uşor numărul fumătorilor, a crescut cel al fumătorilor ocazionali, dar şi al adolescentelor cu acest viciu.

„E greu de definit ce înseamnă fumător ocazional, însă este sigur că fumătorii ocazionali vor ajunge din nou să fie fumători zilnici. Unul dintre motivele pentru care românii nu reuşesc să se lase de fumat este că nu există suficient personal medical care să se ocupe de aceste probleme. Un sfat minimal poate fi obţinut chiar şi de la medicul de familie, iar o consiliere intensă de la un medic specialist”, spune dr. Florin Mihălţan.

Persoanele dependente de tutun trebuie să privească renunţarea la fumat ca pe un proces. „Încercările nereuşite sunt un progres pentru fumători. Sunt puţini cei care reuşesc să renunţe la ţigări din prima şi mai ales fără ajutorul unui specialist”, explică psihologul Bogdana Bursuc.

Fumătorii trebuie să descopere motivul pentru care fumează, să identifice factorii externi (o ţigară la cafea) şi interni (plictiseală, furie) care activează nevoia de a fuma şi să încerce să rupă legătura cu aceşti factori. „Pentru a face acest lucru au nevoie de un specialist care să le explice ce au de făcut şi să experimenteze o săptămână înainte de ziua stop fumat”, recomandă psihologul.

12.000 de fumători consiliaţi în primele trei luni din 2010

În primul trimestru al acestui an, peste 12.000 de persoane s-au adresat cabinetelor de consiliere din programul „Stop fumat”.

„Estimăm pentru următoarele luni în jur de 30.000”, spune Magda Ciobanu, coordonator al Centrului pentru Renunţarea la Fumat de la Institutul „Marius Nasta”.

Lista medicilor care oferă consiliere pentru renunţarea la fumat o găsiţi pe adresa www.stopfumat.eu.