Lipsa banilor şi problemele de sănătate ne afectează calitatea vieţii, aflată la un nivel sub media UE.
Românii se află printre cei mai puţin „fericiţi“ europeni, deasupra nefericiţilor Europei - bulgarii, dar sub majoritatea cetăţenilor din UE, unde nordicii conduc la acest capitol, potrivit unui studiu al agenţiei Eurofound. Cetăţenii români sunt în coada plutonului european şi în privinţa satisfacţiei faţă de calitatea vieţii, influenţată, potrivit cercetării, de nivelul veniturilor şi de problemele de sănătate ale individului.
Statistic, gradul fericirii la români este de 7 din 10, în timp ce bulgarii ajung la 5,8, portughezii la 6,9, iar danezii, suedezii şi finlandezii trec de 8. La capitolul satisfacţiei faţă de calitatea vieţii, indexul românilor coboară la 6,5, deasupra bulgarilor, a ungurilor sau a portughezilor, care ating între 5 şi 6,2, dar sub media UE, care este de 7.
Unul dintre primii factori care influenţează calitatea vieţii este nivelul veniturilor. În România, spune studiul, un sfert dintre familii (27%) sunt ajutate de rude sau de prieteni cu mâncare sau cu bani, pentru a face faţă cheltuielilor zilnice. Prin comparaţie, doar 9% dintre familiile din vechile state membre au nevoie de acest ajutor.
Încrezători în oameni
Problemele economice ale românilor sunt oglindite şi cu ajutorul a şase criterii considerate esenţiale pentru calitatea vieţii: încălzirea adecvată a locuinţei, posibilitatea de a petrece o vacanţă anuală, de a înlocui mobila veche, de a avea o masă pe bază de carne o dată la două zile, de a cumpăra haine noi şi de a primi oaspeţi. În vreme ce românii săraci îndeplinesc doar două dintre criterii, cei bogaţi bifează cinci, situaţie care arată inclusiv disparităţile sociale, mult diminuate în vechile state membre. Românii nu stau bine nici la capitolul sănătate mintală, un alt factor care influenţează calitatea vieţii. Concret, ţara noastră s-a clasat pe penultimul loc din UE, cu un nivel al sănătăţii mintale de 54%. Stăm însă ceva mai bine în ceea ce priveşte încrederea în oameni. Nivelul de încredere în oameni este de 5,5 pe o scală de 1 la 10, sub nordici, care ating un grad de încredere de 6,5-7,2, dar deasupra majorităţii europenilor.