Premierul Ungariei lansează un ultim apel populaţiei, pe care o îndeamnă la cumpătare şi economii, în vreme ce românii încearcă să profite din plin de criză.
Pe www.kapcsolat.hu, blogul său personal, premierul de la Budapesta, Ferenc Gyurcsany, avertiza miercuri că „actuala criză va afecta pe toată lumea“, de aceea îndeamnă populaţia la cumpătare şi economii, şi dă ca exemplu chiar guvernul care „a început deja să facă economii“. Între timp, românii stau cu ochii pe Ungaria şi fac speculaţii financiare mai ales în zona imobiliară devenită brusc instabilă, ieftină şi, în consecinţă, extrem de atractivă.
Presa maghiară relatează că ţinta de creştere economică a ţării estimată înaintea acutizării crizei la 3 procente a fost scăzută la 1,2 procente. Deficitul bugetar din PIB, stabilit iniţial la 2,9 procente a fost recalculat la 3,4%.
Că situaţia în Ungaria nu este deloc roz se vede cel mai bine în zona imobiliară. Sunt zone din Ungaria unde preţul apartamentelor a scăzut până la 50 la sută. „Dacă cumpărătorul plăteşte cash, sunt proprietari care vând şi la jumătate de preţ. Este incredibil“, susţine Eva Jova, redactor-şef al publicaţiei „Foaia Românească“, din Gyula. Foarte multe agenţii imobiliare îşi postează deja oferta, pe internet, şi în limba română. „Au observat că sunt foarte mulţi români interesaţi de locuinţe ieftine la noi“, a mai spus Jova.
Casele foarte apropiate de graniţă au poate cel mai mic preţ: au ajuns la 20.000 de euro case cu toate utilităţile (gaz, telefonie, cablu TV şi internet) plus curte. „Eu cunosc bine piaţa din Arad, unde un apartament de bloc se vinde cu cel puţin 40.000 de euro. (n.r. - în Timişoara, Cluj sau Bucureşti preţul e aproape dublu).
Casele se ieftinesc, mâncarea se scumpeşte
Szep Istvan, analist financiar la INBEV, cel mai mare producător maghiar de bere, susţine că primele afectate au fost apartamentele din imobilele vechi. „De câteva luni, în zona centrală, într-un imobil vechi, apartamentele se vând cu 20% mai ieftin. De exemplu, un apartament de 60 mp a ajuns la 70.000 de euro şi se pare că preţul va mai scădea. Aşteptăm să se întâmple acelaşi lucru şi la apartamentele din blocurile noi“, susţine Szep.
Cetăţean român stabilit de trei ani în Budapesta, Szep Istvan speră ca odată cu criza să se poată muta la casa lui. „Creditele se dau foarte greu, eu nu pot să iau credit, însă dacă mai scad preţurile sper să-mi pot cumpăra un apartament nou. Mă vor ajuta părinţii, din România“, a declarat analistul.
În această perioadă s-au eliminat dobânzile fixe şi s-au modificat condiţiile de acordare a creditelor imobiliare. „Pentru achiziţia unui apartament nu se mai acordă decât 50 la sută din valoare“, a declarat Csaklan Tibor, de la MKB Bank Budapesta. Omul de afaceri Stefan Horvath, cetăţean maghiar, susţine că patronii magazinelor alimentare au profitat de criză şi au crescut preţurile la alimente. „Mâncarea s-a scumpit. Se profită de panica creată şi de faptul că, dacă e criză, omul oricum îşi cumpără de mâncare, nu are de ales. Poate renunţa la haine, la o maşină, dar nu poate trăi fără mâncare“, susţine afaceristul.
Magazine goale şi reduceri în extrasezon
Multe magazine s-au închis de tot şi arată ca nişte guri ştirbe în peisajul colorat de anunţuri „akcio“ (n.r. - promoţie, reducere). În centrul Budapestei nu găseşti magazine care să nu ofere mari reduceri. Deşi perioada de soldare din vară s-a încheiat în septembrie, iar cea de iarnă va începe abia la sfârşitul lunii ianuarie, vitrinele afişează preţuri tot mai mici.
Hainele se comercializează la jumătate de preţ, iar electrocasnicele se cumpără cu reduceri de până la 40 de procente. „Nu mai vindeam, patronii au hotărât să facem reducere: dăm totul la jumătate de preţ şi chiar mai ieftin, până la 1 decembrie“, spune Erika Farkazs, vânzătoarea unui magazin de confecţii care, pe 26 octombrie, a instaurat extrasezonul reducerilor. „Vindem mai ieftin sau închidem magazinul, altă opţiune nu avem. Toată lumea a ieftinit“, explică un alt comerciant din cel mai nou mall budapestan, Arena Plaza.
Acelaşi lucru se întâmplă şi în zona ofertanţilor de mobilier, unii dintre aceştia împachetându-şi oferta cu un slogan cât se poate de potrivit momentului, „crazy days“.
Românii şi sârbii dau năvală la cumpărături
Vânzătorii spun că, de o săptămână, au fost „invadaţi“ de români sau sârbi puşi pe căpă- tuială, oameni care, spre surprinderea maghiarilor care nu înţeleg cum de au bani din moment ce criza financiară e mondială, imediat ce au aflat de reducerile de preţ au venit câteva sute de kilometri ca să-şi reînnoiască garderoba sau electrocasnicele din casă. Produsele electrocasnice sunt cele mai căutate pentru că au un discount între 20% şi 40%.
Robert Moraru, 40 de ani, a făcut o excursie de două zile la Budapesta şi s-a întors acasă cu portbagajul plin şi cu pachete de cumpărături înghesuite pe bancheta din spate. „Am venit din Oradea să profităm de reduceri. Vorbim maghiara bine, am înţeles de la vânzători că au avut mulţi clienţi români zilele astea. Practic, acum noi suntem clienţii care facem vânzare. Noi am luat robot de bucătărie, DVD player, un sistem audio cu surround, cuptor cu microunde şi cântar electronic de baie. Am dat mai puţin de 300 de euro pe toate. La noi, ne costa aproape cinci sute de euro. În plus, soţia şi fiica s-au îmbrăcat din cap până-n picioare, că aici toate-s cu reducere“, spune bărbatul.
Orădeanul mai spune că a observat mai multe magazine care „aveau totul redus la jumătate“. „Cred că-s speriaţi rău ungurii“, mai spune bărbatul. "În centru, un apartament de 60 mp a ajuns la 70.000 de euro şi se pare că preţul va mai scădea.", Szep Istvan, analist financiar
IMPLICAREA AUTORITĂŢILOR
Criza, explicată pe înţelesul tuturor
Oficial, date dspre şomaj nu au apărut în presă. Despre eventuale disponibilizării nu vorbeşte nimeni, lucru explicabil ca o grijă a autorităţilor faţă de cetăţenii oricum nemulţumiţi de veniturile lor. Autorităţile maghiare au însă grijă ca, în permanenţă, să explice populaţiei în ce constă criza, ce paşi au mai făcut pentru gestionarea ei şi la ce se mai pot aştepta oamenii.
„Lucrurile se întâmplă aici mai logic. Din start, oficialii au îngheţat salariile şi au avertizat populaţia că orice excese ar putea duce statul la faliment. Şi au explicat în presă ce este acela faliment al statului, respectiv faptul că angajamentele de plată asumate de statul maghiar, indiferent că e vorba de unele interne sau externe, nu mai pot fi onorate“, explică Brînduşa Armanca (foto), directorul Institutului Cultural Român din Budapesta.
Cum populaţia este extrem de dezamăgită de salariile mici şi de pensiile insuficiente, autorităţile au grijă să-şi facă simţită prezenţa foarte des în media publică, pentru a informa oamenii. „Se discută de foarte multă vreme despre criză. La radioul public se dau explicaţii oficiale despre aceasta“, mai spune Armanca.
Economia Ungariei, pusă la aparate
Ungaria este unul dintre statele europene puternic afectate de criza financiară mondială. Pentru a evita intrarea în colaps a economiei statului vecin, Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană (UE) şi Banca Mondială (BM) vor acorda ţării credite în valoare totală de peste 25 de miliarde de dolari, relevă agenţia de ştiri Reuters. Din suma totală, cea mai mare contribuţie vine de la FMI, care va acorda Ungariei 15,7 miliarde de dolari, UE - 8,1 miliarde, iar BM - 1,4 miliarde. Probleme economice au apărut de ceva timp în Ungaria. Forintul, moneda ţării, s-a depreciat substanţial în ultima vreme. Pentru a stopa această tendinţă, banca centrală de la Budapesta a majorat dobânda de politică monetară cu 3 puncte procentuale, la 11,5. Principalele cauze ale actualei crize sunt datoria externă masivă a ţării şi deciziile luate în trecut de către autorităţi, legate de majorarea substanţială, uneori cu până la 70%, a salariilor bugetarilor. (Adrian Popa) PIAŢA
Ungurul mediu se chiverniseşte
Negustorii resimt primii criza. O incursiune printr-o piaţă agroalimentară scoate în evidenţă un fenomen interesant: chiar dacă trăiesc într-o ţară unde alimentaţia este foarte ieftină (comparativ cu România, bunăoară), ungurii au început să se drămuiască. „Nu se mai cumpără ca înainte. Oamenii cumpără numai cât le trebuie, încearcă să negocieze fiecare ban“, ne spune un vânzător de zarzavaturi şi fructe.
Patronii de localuri se plâng că nu mai au clienţi ca pe vremuri. Se mai plâng că bacşişurile sunt tot mai mici. Cei mai mulţi cetăţeni maghiari au renunţat la achiziţia lucrurilor care nu le sunt de strictă necesitate. „Oamenii stau pe gânduri şi se tem că o creştere a dobânzilor ar putea avea consecinţe grave asupra lor. O bună parte a colegilor mei au rate şi-i văd cât sunt de preocupaţi. Cei mai mulţi au renunţat la a-şi cumpăra lucruri care nu sunt de strictă necesitate.
De exemplu, am un coleg care voia să-şi achiziţioneze o maşină, urma să ia împrumut de la bancă, dar acum a oprit orice demers pentru că se vorbeşte că ratele vor fi foarte mari“, relatează Tiberiu Boca, de la MTV Szeged (televiziunea naţională). TURISM
Vacanţele ungurilor vor deveni mai sărace
Stefan Horvath (foto), directorul Imola Tours, o companie prin care trec numeroase circuite europene, de la Alaska la Gibraltar, şi care lucrează cu 800 de parteneri de turism din România, este un român stabilit în Ungaria din 1982 (şi cetăţean maghiar de 16 ani). El susţine că actuala criză îi va ţine deoparte pe turişti. „Am avut programate pentru această perioadă 150 de grupuri din Germania. Au venit doar trei. Francezii nu mai circulă deloc. Cât despre ungurii care şi-au luat vacanţe, ei le onorează. Însă ne aşteptăm ca, de anul viitor, adresabilitatea să scadă mult. Oamenii se vor gândi foarte mult de acum înainte dacă să mai meargă în excursii. În săptămânile acestea, când forintul a fluctuat enorm, am pierdut peste 30.000 de euro“, susţine omul de afaceri. Stefan Horvath se aşteaptă ca firma sa să resimtă puternic criza financiară pe la mijlocul lunii noiembrie, adică peste două săptămâni.
Bancheri fără ocupaţie
Tibor Csaklan, adjunctul uneia dintre filialele bancare MKB Bank (cea mai mare din Ungaria), povesteşte că, în această perioadă, colegele sale care lucrau cu credite nu au de lucru. „Dacă înainte aveai nevoie să te programezi cu două-trei zile înainte pentru un credit, acum aproape că nu mai vine nimeni să contracteze aşa ceva. Aproape că s-a golit banca. Colegele mele de la credite, ca să aibă activitate în timpul programului, verifică dosarele de creditare aprobate în lunile trecute, înainte de declanşarea crizei“, ne-a declarat bancherul.