În timpul regimului său, Nicolae Ceaușescu nu a acceptat criticile venite din diaspora. Ori de câte ori avea ocazia, liderul comunist încerca să reducă la tăcere vocile care îi contestau autoritatea.
Diaspora românească era mult mai restrânsă în perioada comunistă, dar extrem de vocală. Cei care trăiau în străinătate fie fugiseră din cauza regimului, fie fuseseră forțați să plece din motive politice. Aceștia criticau des condițiile grele de viață din România și dictatura instaurată de Partidul Comunist.
Diaspora îl critica aspru pe Nicolae Ceaușescu
Nemulțumirile românilor exilați erau de natură politică și socială. Ceaușescu și partidul său erau acuzați de suprimarea libertății de exprimare. Românii din diaspora erau vocali și în privința celor persecutați sau eliminați de regimul comunist pentru opiniile lor diferite.
Ca orice dictator, Nicolae Ceaușescu nu a putut ignora aceste critici. Reacția sa a fost dură. A recurs chiar la trimiterea de agenți și asasini pentru a-i elimina pe oponenți.
Un episod notoriu s-a petrecut în 1978, când Ceaușescu a vizitat Statele Unite. Pe 16 aprilie, s-a cazat la hotelul Waldorf Astoria din New York. La scurt timp, a fost întâmpinat de peste 1.000 de protestatari din diaspora românească. Aceștia au huiduit și au aruncat cu roșii și ouă în mașina sa blindată.
Pentru a evita alte întâlniri neplăcute, Ceaușescu s-a întors la hotel după miezul nopții. Însă chiar și atunci, câțiva protestatari l-au așteptat. Au continuat să arunce cu legume și ouă. Dictatorul, vizibil furios, s-a răstit la gărzile sale. A doua zi, a avut o confruntare tensionată cu primarul New York-ului, Edward Koch.
Dictatorul român s-a certat cu primarul New York-ului
Discuțiile dintre Ceaușescu și Koch au fost aprinse. Ion Mihai Pacepa, consilier al liderului român la acea vreme, a fost martor la întrevedere. În cartea sa, "Orizonturi Roșii", Pacepa relatează detalii interesante.
„N-am ce discuta cu ăla”, a spus Ceaușescu, conform lui Pacepa, atunci când a fost informat că primarul New York-ului dorea o întrevedere. Când Koch a venit personal la hotel, Ceaușescu a fost forțat să-l primească. „Dă-i drumu’ porcului să intre”, a adăugat el când a aflat că primarul era deja pe hol.
Întâlnirea a început tensionat. Ceaușescu l-a acuzat pe Koch că nu a împiedicat demonstrația. „Asta este o adevărată insultă. Nu ar fi trebuit să permiteţi această demonstraţie, a început Ceauşescu, fără să se sinchisească de saluturile lui Koch şi fără măcar să privească în direcţia acestuia”, relatează Pacepa.
Replica lui Koch l-a iritat și mai mult pe dictator. „Domnule președinte, ar trebui să fiți cât se poate de satisfăcut. Lumea nu se leagă decât de oamenii foarte importanţi. Şi împotriva mea demonstrează mai tot timpul. Nu-mi pasă. Umblu exact printre pichetele lor de demonstranţi. Tot ce denotă de aici este că dumneavoastră sunteţi un om foarte important”, ar fi răspuns americanul.
Ceaușescu, însă, nu s-a lăsat înduplecat. „Sunt președintele unei țări străine. Așa ceva nu ar trebui permis”, a replicat liderul român.
Koch a încercat din nou să-l liniștească, menționând că și împotriva președintelui Jimmy Carter au loc demonstrații în SUA. Ceaușescu a răspuns imediat că, dacă Carter ar veni în România, nu ar permite nicio demonstrație.
Ceaușescu a vrut să se răzbune
Dictatorul a continuat să atace protestatarii din diaspora. I-a numit „criminali de război” și „fasciști”.
După protestele din New York, dictatorul a căutat răzbunare. Potrivit lui Pacepa, unul dintre liderii demonstranților a avut un „accident” de mașină la scurt timp după eveniment, un detaliu care i-ar fi adus satisfacție lui Ceaușescu.
Mai mult, Ceaușescu a ordonat eliminarea fizică a altor opozanți din diaspora. Un caz notabil este Constantin Răuță, fost angajat al DIE. De asemenea, Paul Goma, un alt disident, era pe lista țintelor. „Trebuie să-i omorâm pe toți trădătorii ăștia”, a ordonat Ceaușescu.
Totuși, acțiunile împotriva disidenților au eșuat, iar Goma a reușit să scape.