Vicepremierul Gabriel Oprea a anunțat că astăzi, la reuniunea extraordinară a Consiliului Justiției și Afaceri Interne de la Bruxelles, va transmite că România își va respecta angajamentele inițiale de a primi 1.785 de imigranți.
"Am un mandat foarte clar dat din partea preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Victor Ponta, pe care îl voi spune acolo cu modestie, dar și cu demnitate, România își respectă angajamentele inițiale de a primi 1.785 de imigranți, atât este capacitatea în momentul de faţă a statului român. Bineînţeles, vom vota împotriva cotelor obligatorii”, a spus Gabriel Oprea. Comisia Europeană a prezentat miercuri o propunere de repartizare între statele membre ale UE a 120.000 de imigranţi sosiţi în Italia (15.600), Grecia (50.400) şi Ungaria (54.000).
Solidaritate da, Schengen nu
România ar urma să primească 4.646 de imigranți, dintre care 604 din Italia, 1.951 din Grecia şi 2.091 din Ungaria.
În luna mai, României îi mai fusese alocată o cotă de 1.705 refugiați din prima tranșă de refugiaţi de 40.000, aflaţi pe teritoriul Italiei şi Greciei.
Joi, președintele Klaus Iohannis s-a arătat nemulțumit de cotele impuse României. Șeful statului a susţinut că țara noastră nu poate primi mai mulţi imigranţi decât îi permite capacitatea de 1.785 de locuri, iar săptămâna aceasta va avea loc şedinţa CSAT în care se va discuta situaţia privind cotele de refugiaţi.
La rândul său, premierul Victor Ponta a susținut, sâmbătă seara, că România „nu își poate asuma ceva pentru care nu este pregătită” şi că aceia care cer acum ca românii să fie solidari în criza refugiaţilor „sunt aceiași care ne spun că nu suntem buni de Schengen. E un pic de ipocrizie”.
Fostul președinte Traian Băsescu a avertizat și el cu privire la criza refugiaților asupra pericolelor care pot să apară la adresa securității României. Băsescu a subliniat că dacă țara noastră acceptă să primească imigranți, peste „2 ani am putea să ne trezim cu bombe la metrou”.
Summit UE
Președinția luxemburgheză a UE a convocat de urgență Consiliul miniștrilor de Justiție și Afaceri Interne din statele membre. La întâlnire participă și agenții ale UE și ONU (Frontex, Biroul European pentru Azil, Europol, UNCHR și OIM). Consiliul ar urma să decidă un plan pe termen scurt și unul pe termen lung, privind politicile de azil, gestionarea granițelor, libera circulație a persoanelor, politici de readmisie, traficul de persoane și bugetul.
Recomandările noastre
