România și Republica Moldova ar putea produce împreună sisteme antidronă. Niculescu: Cetățenii trebuie apărați oriunde s-ar afla

România și Republica Moldova ar putea produce împreună sisteme antidronă. Niculescu: Cetățenii trebuie apărați oriunde s-ar aflaDrone / sursa foto: captură video

Republica Moldova. România și Republica Moldova ar putea dezvolta programe comune pentru producția de sisteme antidronă, în contextul amenințărilor generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.  Inițiativele ar putea fi dezvoltate și în contextul programului european SAFE, destinat consolidării capacităților militare și industriei europene de apărare.

Anunțul a fost făcut marți, 27 octombrie, de premierul României, Luca-Alexandru Niculescu, la Chișinău, în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan. La rândul său, șeful Guvernului de la Chișinău a confirmat că extinderea cooperării în domeniul securității și apărării se află pe agenda bilaterală.

Tofan a precizat însă că discuțiile despre cooperarea militară nu schimbă statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Premierul a insistat că țara trebuie să-și consolideze capacitatea de apărare. Asta în condițiile în care drone și rachete au survolat în repetate rânduri spațiul aerian moldovenesc de la începutul războiului din Ucraina.

Sursa foto: Guvernul României

România este aproape de finalizarea negocierilor pentru achiziția sistemelor antidronă

Premierul român a declarat că negocierile pentru achiziția unor sisteme antidronă destinate României sunt într-un stadiu avansat. Bucureștiul urmărește să obțină rapid aceste echipamente. Ulterior, autoritățile vor să dezvolte capacități de producție pe teritoriul României.

„Atacurile rusești sunt inacceptabile, iar protecția trebuie să fie pentru toți cetățenii români, pentru toți cetățenii, fie că sunt în Republica Moldova, fie că sunt în România. Avem discuții foarte aplicate pentru a întări colaborarea noastră în domeniul apărării. Există și programul 'SAFE', pe care îl cunoașteți foarte bine și care va întări industria din România, dar vor exista și beneficii comune și vom lucra, vă dați seama, foarte aplicat pentru a întări apărarea cetățenilor noștri”, a declarat Luca-Alexandru Niculescu.

Șeful Guvernului de la București a precizat că primele sisteme care vor ajunge în România vor fi cele aflate în prezent în discuțiile de achiziție. Ulterior, țara ar urma să folosească și echipamente produse pe plan intern.

„După cum știți, dezvoltarea programului de drone în România este una dintre prioritățile din programul de guvernare. Avem discuții foarte aprofundate și foarte apropiate de final pentru a avea rapid sisteme antidrone în țara noastră. În primul rând, vor fi cele pe care le cunoașteți și apoi vor fi cele pe care le vom produce în România și discutăm cu partenerii din Republica Moldova pentru a lucra în comun și la programe antidrone, pentru că cetățenii trebuie apărați oriunde s-ar afla”, a afirmat premierul român.

Niculescu a menționat și cooperarea României cu Ucraina pentru dezvoltarea industriei de drone. Experiența acumulată de partea ucraineană în timpul războiului este importantă pentru dezvoltarea și testarea unor tehnologii militare în condiții reale.

România vrea să-și extindă capacitățile industriale în acest domeniu. Cooperarea cu Republica Moldova ar putea deveni o componentă suplimentară a acestor eforturi.

Roiuri de drone

Roiuri de drone. sursa: https://mgidefence.co.uk

Chișinăul confirmă discuțiile privind extinderea cooperării în apărare

Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a confirmat că autoritățile de la Chișinău discută cu partea română despre extinderea parteneriatului strategic, inclusiv în domeniul securității și apărării.

Potrivit lui Tofan, relația dintre cele două guverne se bazează pe încredere reciprocă. Schimbul de experiență în domeniul apărării face parte din agenda bilaterală, iar România poate contribui la consolidarea capacităților Republicii Moldova.

„În cadrul parteneriatului strategic cu România, și cred că este cel mai strâns parteneriat pe care îl avem ca țară. Avem o încredere deplină între cele două guverne. România are o industrie de apărare proprie, România face parte din programul 'SAFE' și inclusiv în acest context purtăm negocieri cu prietenii, partenerii din România, pentru a extinde acest program, inclusiv pe domenii ce țin de securitate, pentru a fortifica apărarea Republicii Moldova”, a declarat Vasile Tofan.

Republica Moldova ar putea avea acces la tehnologii testate în Ucraina

Discuțiile dintre București și Chișinău au loc la o zi după ce Republica Moldova și Ucraina au semnat, la Kiev, un acord de cooperare tehnico-militară. Documentul creează cadrul pentru schimbul de experiență, tehnologii și cunoștințe practice. De asemenea și pentru dezvoltarea unor proiecte comune în domeniul apărării.

Premierul Vasile Tofan a declarat că Republica Moldova ar putea beneficia de tehnologii militare dezvoltate și testate de Ucraina în condiții reale de luptă. Printre echipamentele vizate se numără și interceptoarele de drone. Acestea fiind necesare pentru consolidarea apărării spațiului aerian.

Tofan a explicat că Republica Moldova dispune de resurse financiare limitate. Din acest motiv, autoritățile vor să identifice tehnologii care au fost deja testate și care pot fi achiziționate la costuri mai reduse.

„Din start vreau să spun că nu este un tratat de securitate, pentru a nu da apă la moară propagandiștilor. Moldova rămâne o țară neutră. În același timp, neutralitatea nu înseamnă că trebuie să fim neputincioși și să nu ne pese de apărarea noastră. Noi, ca o țară cu resurse limitate, vrem să ne asigurăm că achiziționăm tehnologii testate și tehnologii la costuri reduse. Multe dintre aceste tehnologii sunt în prezent dezvoltate, testate și produse de companii din Ucraina”, a precizat premierul.

Sursa foto: Facebook/Vasile Tofan

Tofan: „Rămânem o țară neutră”

Statutul de neutralitate al Republicii Moldova a fost un subiect distinct al conferinței de presă de la Chișinău. Vasile Tofan a insistat că discuțiile cu România și Ucraina privind apărarea nu reprezintă o renunțare la acest statut.

Premierul a spus că neutralitatea este un subiect sensibil în societatea moldovenească. El a avertizat că tema nu trebuie folosită pentru a împiedica măsurile de consolidare a securității țării.

„Încă o dată, dar cu această ocazie vreau să repet, rămânem o țară neutră, este un subiect foarte sensibil în societatea noastră și vreau să mă asigur că nu este exploatat de neprietenii Moldovei și avem destui”, a declarat Vasile Tofan.

În același timp, autoritățile de la Chișinău consideră că apărarea spațiului aerian trebuie consolidată. Dronele care au survolat teritoriul Republicii Moldova în ultimii ani au arătat că efectele războiului din Ucraina depășesc granițele statului atacat.

„Acest război crud, acest atac barbaric al Rusiei, nu se oprește la frontierele Ucrainei. Atât în Republica Moldova, cât și în România, dronele rusești ne încalcă spațiul aerian și pun în pericol securitatea cetățenilor noștri”, a afirmat Tofan.

Acesta a mai spus că incidentele arată cât de importantă este coordonarea dintre statele din regiune și consolidarea capacității de reacție la amenințările aeriene.

„Toate acestea ne amintesc cât de important este să rămânem uniți, să ne consolidăm capacitatea de a răspunde acestor amenințări și să continuăm să sprijinim Ucraina”, a mai declarat premierul.

Dronă Telenești, explozie

Sursa foto: Poliția Republicii Moldova

SAFE, programul european pentru consolidarea industriei de apărare

Cooperarea dintre România și Republica Moldova ar putea fi discutată și în contextul programului european SAFE, denumit „Acțiunea pentru securitatea Europei”. Instrumentul Uniunii Europene are o valoare de până la 150 de miliarde de euro și a fost conceput pentru a ajuta statele membre să-și consolideze capacitățile de apărare.

Programul pune la dispoziție împrumuturi pentru achiziții comune de echipamente militare. Totodată, urmărește să stimuleze industria europeană de apărare și să reducă dependența de importurile din afara Europei.

Republica Moldova nu este stat membru al Uniunii Europene și nu beneficiază automat de împrumuturile destinate statelor membre. Totuși, țara se numără printre statele din afara UE care pot participa, în anumite condiții. Și anume la achiziții comune în cadrul SAFE, în baza parteneriatului de securitate și apărare cu Uniunea Europeană.

Participarea la un proiect concret depinde de regulile aplicabile și de acordurile încheiate între parteneri. Deocamdată, declarațiile premierilor indică intenția de a extinde cooperarea, fără să stabilească un calendar sau detalii finale privind producția comună de sisteme antidronă.

Dronele care au ajuns pe teritoriul Republicii Moldova

Necesitatea consolidării apărării este invocată de autorități în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. De la începutul invaziei, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat de peste o sută de ori de drone și rachete.

Cel mai recent incident menționat în materialul autorităților a avut loc pe 23 octombrie, în satul Chiștelnița, raionul Telenești. O dronă de tip Geran-4, echipată cu încărcătură explozivă, s-a prăbușit la aproximativ 100 de metri de o locuință.

Astfel de cazuri au readus în discuție necesitatea unor sisteme capabile să detecteze și să intercepteze dronele care intră neautorizat în spațiul aerian al Republicii Moldova.

Sursa foto: Poliția Republicii Moldova

Chișinăul pregătește cadrul pentru producția de drone

Autoritățile moldovene au anunțat anterior că analizează posibilitatea dezvoltării unei industrii proprii de drone și sisteme antidronă. În iunie 2026, președinta Maia Sandu a declarat că se lucrează la cadrul legal necesar pentru a permite producția acestor echipamente în țară.

Ulterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a confirmat pregătirea unei inițiative legislative în domeniu. El a respins speculațiile potrivit cărora Republica Moldova ar urma să producă drone pentru Ucraina.

Pe 9 octombrie, Grosu a precizat că obiectivul anunțat de autorități vizează producția de drone pentru uz intern, nu pentru export.