România și Bulgaria, în Schengen din 2024. Planul de aderare făcut de Bruxelles

Schengen. Sursa foto: dreamstime.com

România și Bulgaria ar putea adera la Spațiul Schengen în două etape, anul acesta, până la 1 ianuarie 2024. Aceasta ar fi varianta de lucru pe care o iau în considerare instituțiile europene, în contextul în care Austria și Olanda s-au opus aderării celor două state. Dacă Olanda a ridicat obiecții, în cazul Bulgariei, legat de lupta împotriva corupției și despre reformele din justiție, Austria a reproșat ineficiența în combaterea migrației ilegale.

Autoritățile europene pregătesc un plan pentru ca România și Bulgaria să adere la Spațiul Schengen până la începutul anului 2024. Potrivit unor surse politice, oficialii de la Bruxelles iau în considerare o aderare în două etape. În prima fază, în octombrie, România și Bulgaria vor adera la Schengen cu granițele aeriene. Urmează ca până la finalul anului, la 1 ianuarie 2024, să fie eliminate și controalele la frontierele terestre, după cum relatează publicația Euractiv.

Surse politice de la Sofia sunt de părere că Bulgaria are șanse foarte serioase să obțină aderarea, dacă va exercita prsiuni diplomatice și, totodată, dacă va demonstra că dorește să continue reformele în domeniul justiției.

Cel mai mare obstacol în calea intrării Bulgariei în Schengen era Olanda, ai cărei reprezentanți au început să-și nuanțeze pozițiile. Guvernul condus de premierul Mark Rutte a informat că apreciază eforturile depuse de parlamentul bulgar și de ultimele patru guverne pentru a iniția o reformă judiciară reală. Olanda a apreciat înființarea mecanismului de investigare independentă a procurorului-șef, adoptat la sfârșitul lunii mai.

Bulgaria pregătește și aderarea la Euro

Pe de altă parte, noul guvern de la Sofia și-a declarat intenția de a revizui politica față de Ucraina și a decis că țara va fi reprezentată la viitorul summit NATO de premierul Nikolay Denkov, iar nu de președinte. Potrivit surselor politice, din țara vecină, partenerii europeni au transmis liderilor coaliției guvernamentale de la Sofia că speră că marile obiective comune, aderarea la Schengen și la Zona Euro, să-i mențină alături.

Instituțiile bulgare și-au propus ca de la 1 ianuarie 2025 să adere și la Zona Euro, ceea ce nu este cazul pentru România, care a ratat acest obiectiv în timpul guvernării PSD din 2016 – 2019.

În schimb, Austria își menține obiecțiile împotriva aderării celor două state la Schengen, pe fondul crizei refugiaților. Este de așteptat, însă ca Viena să nu-și mai folosească dreptul de veto, în cazul în care va fi izolată, la nivel european. În decembrie anul trecut, Austria și Olanda au blocat aderarea Bulgariei la Schengen. România a fost oprită doar de Austria.

Marcel Ciolacu vrea să convingă Austria

În ceea ce privește România, noul premier, Marcel Ciolacu, a anunțat că le-a cerut miniștrilor un plan menit să convingă Austria să-și ridice veto-ul. Cererile Austriei par mult mai dificil de pus în aplicare, dat fiind că Karl Nehammer, cancelarul austriac, a încercat să obțină bani europeni pentru un gard de-a între Bulgaria și Turcia. Propunerea a fost respinsă de Comisia Europeană.

La începutul acestei luni, Comisia Europeană a acordat o nouă asistență financiară României și Bulgariei pentru punerea în aplicare a unor proiecte pilot pentru gestionarea frontierelor. Ajutorul destinat Bulgariei se ridică la 45 de milioane de euro, iar pentru România la 10,8 milioane de euro.