Miniștrii apărării din flancul estic al NATO au solicitat miercuri, 18 septembrie, un răspuns colectiv la încălcările repetate ale spațiului lor aerian de către dronele și rachetele rusești care vizează Ucraina. De la invadarea Ucrainei în februarie 2022, Moscova a efectuat aproape zilnic atacuri cu drone și rachete asupra Ucrainei. A vizat inclusiv zone apropiate de frontierele de vest ale Ucrainei cu membrii UE și NATO.
România și Letonia au declarat la începutul acestei luni că drone și rachete rusești au zburat prin spațiul lor aerian în timpul unui atac nocturn asupra Ucrainei. Miniștrii din nouă țări de pe flancul estic al NATO și-au exprimat „profunda îngrijorare cu privire la incursiunile repetate” în spațiul aerian aliat ale „dronelor și rachetelor rusești” și au îndemnat la „un răspuns colectiv în cadrul NATO”.
România și aliații NATO
Aceștia au solicitat, de asemenea, alianței să contribuie la „creșterea capacităților noastre de detectare, identificare. Și, dacă este necesar, angajarea în luptă a obiectelor zburătoare joase și lente”. „Este nevoie de un răspuns robust și coordonat la nivel aliat. Precum și de implementarea rapidă a modelului rotativ de apărare integrată antiaeriană și antirachetă al NATO”, a declarat ministrul român al apărării, Angel Tîlvar, reporterilor după o reuniune a miniștrilor apărării la București.
Grupul, așa-numitul „Bucharest Nine”, este format din Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia. Ministrul ucrainean de externe, Andriy Sybiga, a cerut miercuri vecinilor Kievului să analizeze posibilitatea de a doborî rachetele și dronele rusești.
Ce spun oficialii din Ucraina
La începutul unui turneu regional în România, el a descris atacurile aeriene ale Rusiei drept o „amenințare globală”. România a trimis două avioane de vânătoare F-16 pentru a monitoriza o dronă rusească care a traversat spațiul său aerian în direcția Ucrainei la începutul acestei luni. Un incident care a reaprins discuția dacă țara ar trebui să intercepteze dronele rusești rătăcite.
Cadrul juridic actual împiedică astfel de intervenții în timp de pace. Deși oficialii au subliniat că orice dronă care vizează în mod intenționat teritoriul României va fi doborâtă. De asemenea, mai multe fragmente de drone au fost găsite în România pe parcursul războiului. NATO a declarat că nu are indicii că vreunul dintre incidente ar fi fost un „atac intenționat” al Rusiei împotriva statelor alianței, scrie Inside Papaer.