Cel mai mare târg de carte din lume a înregistrat anul acesta un număr record de vizitatori. Standul României a ieşit din anonimat cu doi autori şi un site.
Ediţia de anul acesta a Târgului de Carte de la Frankfurt a fost cea mai mare si cea mai importantă din istoria acestui eveniment, par a fi de acord cu organizatorii majoritatea celor care au participat, până ieri, la manifestarea din Germania. Numai din Turcia, ţară-invitat special al acestei ediţii, au fost prezente peste 100 de edituri si 350 de autori. S-a înregistrat prezenţa a 280.000 de vizitatori (numai 78.000 ieri, în ultima zi, cu 8% mai mulţi decât în 2007) şi peste 10.000 de jurnalişti.
La cel mai mare târg de carte din lume, România şi-a trimis 28 de edituri (care au expus într-un stand întins pe 140 de metri pătraţi, amenajat de Ministerul Culturii şi Cultelor) şi a mizat pe două nume, Gabriela Adameşteanu şi Norman Manea. Însoţiţi de editorii lor din Franţa sau Spania, reprezentanţi ai unor edituri celebre, precum Gallimard şi Lumen, sau Seuil (Franţa), Tusquets (Spania), Saggiatore (Italia) şi Hanser (Germania), cei doi au susţinut lecturi din cărţile recent reeditate la Polirom, vineri şi sâmbătă.
„Întâlnirea“ cu Gabriela Adameşteanu Gabriela Adameşteanu a prezentat vineri publicului aflat la standul românesc primele sale două cărţi din seria “Opere”, “Dimineaţa pierdută” şi colecţia de povestiri “Gara de Est”, editate în acelaşi volum cu romanul “Întâlnirea“. Adameşteanu a fost însoţită de Jean Mattern (Gallimard, Franţa), Silvia Querini, editoarea sa din Spania, dar şi de traducătorul operei sale în limba germană, Georg Aescht. Mattern şi Querini, personalităţi marcante ale vieţii editoriale europene, au precizat că locul scriitoarei românce „este între cei mai mari scriitori din întreaga lume“. Autoarea, în vârstă de 66 de ani, a declarat că apariţia cărţilor sale în Franţa şi Spania sunt „miracolele“ vieţii sale.
„Am fost mereu prezentat ca autor român“ Norman Manea, singurul scriitor de limbă română căruia presa internaţională îi leagă numele de şansa la premiul Nobel pentru literatură, a fost prezent la standul românesc, sâmbătă, alături de editorii săi europeni, precum Beatriz de Moura din Spania, Bernard Comment din Franţa sau Michael Krüger din Germania. “Trebuie să fim atenţi cu judecata. Trebuie ascultat ce spune fiecare parte, şi cei acuzaţi, dar şi cei care acuză", a spus el, în preambulul prezentării celor şase volume din seria de autor pe care i-o dedică Polirom. Printre aceste titluri se numără şi romanul „Întoarcerea huliganului“, câştigător al prestigiosului premiu francez „Medicis Etranger“, precum şi recent apăruta „Înaintea despărţirii. Convorbire cu Saul Bellow“. În prezenţa a câtorva zeci de persoane, scriitorul, în vârstă de 72 de ani, a mărturisit că i-ar fi plăcut ca operele sale să apară mai devreme în România. „Nu am făcut niciodată rău României. Dimpotrivă, am fost mereu prezentat ca scriitor român. Mi-ar fi plăcut să am parte de o atmosferă mai favorabilă în România. Dar apariţia cărţilor acum este un semn de schimbare“, a afirmat autorul, care după publicarea unui articol critic la adresa lui Mircea Eliade, la începutul anilor ’90, a căzut în dizgraţia multor oameni de cultură din România şi, pentru o perioadă de timp, în uitare. Acum cei doi, Eliade şi Manea, se reîntâlnesc, cel puţin ca parte din „patrimoniul“ minipavilionului românesc de la Târgul de Carte din Frankfurt şi al literaturii române.
Site-ul Polirom, remarcat Modestul stand al ţării noastre a ieşit pentru scurtă vreme din anonimat graţie celor două lansări, dar şi al unui site iniţiat de Polirom şi remarcat de organizatori. „Spre deosebire de Rusia, atât guvernul coreean cât şi cel român au lansat poiecte ample pentru a-şi promova mai bine scriitorii în străinătate", se arată pe site-ul Târgului, lansarea adresei de web fiind atribuită, în mod greşit, guvernului român. Site-ul www.romanianwriters.ro – „incredibil de util oricărui editor interesat de literatura română", apreciază organizatorii – conţine scurte biografii a 35 de autori români şi fragmente din textele lor traduse. În curând, va avea o versiune în limba germană şi o alta în franceză. De altfel, Polirom a reuşit să-şi exporte din nou cinci dintre scriitorii publicaţi, în urma unor contracte semnate la Frankfurt: cartea Gabrielei Adameşteanu, "Dimineaţa pierdută", va apărea la editura NorthWestern din Statele Unite, "Sunt o babă comunistă" de Dan Lungu şi "Circul nostru vă prezintă" de Lucian Dan Teodorovici vor fi editate de Zonza din Italia, iar "Sexagenara şi tânărul" de Nora Iuga şi "Venea din timpul diez" de Bogdan Suceavă vor apărea la editura Paradox din Bulgaria.
Palatele romilor atrag vizitatorii Din alt „patrimoniu“, seria „Patrimoniu“ a editurii Igloo Media, fac parte şi albumele de fotografie prezentate de tânăra editură. „Kastello“ şi „Kombinat“ sunt două volume care au fost prezentate vineri la pavilionul românesc. Primul prezintă palatele romilor din România, iar al doilea ruinele unor complexe industriale, râmase din „epoca de aur“. Inspirat fotografiate şi cuprinse în albume apărute în condiţii grafice excelente, atât casele romilor, cât şi ruinele fabricilor şi uzinelor uitate de timp au atras privirea trecătorilor prin faţa modestului stand al editurii. „În Occident există o fascinaţie pentru aceste ruine, de altfel, noi credem că şi la noi în ţară ea există, deşi nu am făcut nici albumul şi nici nu avem iluzia că o să ne îmbogăţim de pe urma lui“, spun reprezentanţii Igloo. Şansele micii edituri, cunoscută în România mai ales pentru editarea revistei „Igloo habitat & arhitectură“, de a „ieşi“ în lume nu stau rău, ţinând cont că la Frankfurt se întâlnesc „mic şi mare“ pentru a lega relaţii de afaceri.
Pe rafturi, „veşnicul“ Cioran Alte nume româneşti întâlnite la diferite standuri de pe imensul areal, de 172.000 metri pătraţi, al Târgului de Carte, au fost „veşnicul“ Emil Cioran, în rafturile editurii Matthes & Seitz din Germania, care prezenta cea mai noua biografie a scriitorului român, „Cioran Portrait eines radikalen Skeptikers“, de Bernd Mattheus sau numele debutantului Claudiu M. Florian, autorul cârţii „Zweieinhalb Störche“/ „Două berze jumătate“, publicată de editura Transit, Berlin. Florian povesteşte din perspectiva unui copil viaţa în provincia transilvăneană în anii ‘70 - e „o călătorie impresionantă într-o altă lume din sânul Europei“, după cum comentează critica germană. Editura spaniolă Pre Textos îl avea în „bagaj“ pe „vagabondul“ literaturii noastre, Panait Istrati („Kyra Kyralina y El Tio Anghel“), precum şi romanul „Oraşul cu salcâmi“ a lui Mihail Sebastian.
Citiţi şi: Paulo Coelho, popstarul literaturii