România se pregătește de un eveniment astronomic spectaculos. Va dura aproape patru ore

Eclipsa parțială de lună va putea fi vizibil de pe întreg teriroriul țării noastre. Sursa foto: https://astro-urseanu.ro/

România se pregătește de un eveniment astronomic interesant: o eclipsă parțială de Lună. În noaptea de marți spre miercuri (17 spre 18 septembrie), satelitul natural al pământului se va afla în penumbra Terrei. Spectacolul ceresc va putea fi vizibil de pe întreg teriroriul țării noastre.

O eclipsă de Lună se produce întotdeauna la Lună Plină, când Soarele este în opoziţie cu Luna. Eclipsa (parțială sau totală) apare atunci când umbra Pământului, create de soare, acoperă Luna. Anual, se produc cam două eclipse de acest fel.

Fenomenul va începe la ora 03:39 (18 septembrie), odată cu intrarea Lunii în penumbră. Începând cu ora 05:30 (18 septembrie), partea de sus a Lunii va începe să aibă culoare, diferită faţă de partea de jos. Faza maximă a eclipsei parţiale de Lună va fi la ora la 05:44 (ora Bucureştiului), spre dimineaţă, atunci când Luna va fi în penumbră şi aproximativ 4% în umbra Pământului.

Luna îşi va recăpăta strălucirea şi culoarea, ieşind complet din umbră, la ora 06:16, şi din penumbră la ora 07:05, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti.

Luna. Sursa foto. X

Următoarea eclipsă de Lună va fi totală și va putea fi observată din România parţial (Luna apune înainte fazei maxime). Ea se va produce la 14 martie 2025.

Diferența dintre eclipsa totală și cea parțială

Dacă Luna intră în totalitate sub conul de umbră al pământului, nu va mai fi vizibil decât un disc de culoare roşie închisă. Atunci avem ''eclipsă totală de Lună''. Dacă Luna nu intră în întregime în umbra Pământului, ci trece pe deasupra sau pe sub centrul umbrei, este posibil ca discul Lunii să nu fie acoperit în totalitate. Aceasta se numeşte ''eclipsă parţială de Lună''.

Eclipsele de Lună furnizează specialiştilor date extrem de importante privind atmosfera Pământului: gradul de poluare a acesteia, dar și efectele radiaţiei solare asupra atmosferei. Aceste fenomene sunt folosite de oamenii de știință şi pentru măsurarea vitezei de răcire a scoarţei lunare, în intervalul în care aceasta este lipsită de căldura Soarelui.