Ursula von der Leyen, Donald Trump / sursa foto: captură video
Din cuprinsul articolului
România poate răsufla ușurată după încheierea acordului privitor la tarife dintre Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. Pentru că, din fericire pentru noi, unul dintre marile riscuri - cel de scădere economică abruptă, pe fondul scăderii economiilor europene - a trecut. Chiar dacă acordul SUA-UE nu e un motiv de bucurie - vor exista, totuși, tarife de 15% - cel puțin industriile europene de care depind foarte multe fabrici românești nu vor scădea accentuat.
UE va exporta cu tarife de 15% în SUA
Relațiile comerciale dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană se numără printre cele mai extinse și complicate la nivel global. Cele două puteri economice, împreună, contribuie cu aproape jumătate din produsul intern brut mondial și generează o treime din volumul total al schimburilor comerciale internaționale.
Dar parteneriatul SUA - UE nu e lipsit de neînțelegeri. În ultimii zece ani, au apărut mai multe conflicte comerciale, printre care se numără disputa legată de subvenționarea companiilor Boeing și Airbus, controversele privind taxele digitale, tarifele impuse pentru oțel și aluminiu, dar și diferențele de abordare în privința reglementărilor agricole.
Autoritățile americane au convenit cu cele europene să introducă taxe vamale de 15% pentru anumite produse importate din Uniunea Europeană. Măsura dorită de Donald Trump este parte a unei politici mai ample de reducere a dezechilibrelor din comerțul internațional și de protejare a sectoarelor industriale din SUA.
Ultimele negocieri privind aceste tarife au fost purtate direct de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, cu Donald Trump. în Scoția.
Produsele europene vizate de noile tarife comerciale americane
Tarifele de 15% se aplică unor domenii esențiale din economia europeană, printre care se numără:
- Industria auto și producția de piese auto;
- Sectorul metalurgic, în special oțelul și aluminiul;
- Produsele agricole, inclusiv lactatele și alimentele procesate;
- Tehnologia și echipamentele industriale
Măsura vine după mai multe luni de discuții dificile, generate de nemulțumirile legate de subvențiile acordate industriei europene și de reglementările privind taxarea digitală. În cele din urmă, s-a ajuns la un compromis: anumite produse au fost supuse acestor tarife, în timp ce pentru altele s-au stabilit derogări temporare sau excepții limitate, în funcție de statul membru sau de sectorul vizat.
Impactul noilor tarife comerciale asupra economiei României
Ca parte a UE, dar și datorită faptului că Uniunea este cel mai important partener economic pentru România, lipsa unui acprd SUA-UE ar fi afectat grav economia din țara noastră, care este dependentă de industria europeană. Iar o scădere a producției, cauzată de tarife mai mari pentru piața din SUA, ar fi însemnat o lovitură în plus pentru economia din România, și așa grav afectată de deficitul bugetar și cel de cont curent, aduse de fostele guvernări la niveluri catastrofale.
Așa că, și dacă SUA nu reprezintă un partener major - deși relația comercială româno-americană nu este deloc de neglijat din punctul nostru de vedere, acordul semnat de Donald Trump și Ursula von der Leyen a adus ușurare printre industriașii români.
Exporturile României către SUA, în creștere
În 2024, România a exportat în Statele Unite bunuri în valoare de aproximativ 2,28 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 2,5% din totalul exporturilor țării. Această sumă indică o creștere de aproximativ 6% comparativ cu anul 2023, când exporturile erau evaluate la 2,15 miliarde de euro.
Potrivit datelor Biroului de Recensământ al Statelor Unite, în termeni nominali, valoarea exporturilor românești către SUA a ajuns în 2024 la aproximativ 3,91 miliarde de dolari.
Export. Sursa foto: Pixabay
În topul partenerilor comerciali ai României, SUA se situează pe locul 12 în ceea ce privește exporturile și pe poziția a 14-a la capitolul importuri.
Ce vinde România în Statele Unite
România trimite în SUA, în principal, următoarele produse:
- Semiproduse din fier sau oțel nealiat, în valoare de aproximativ 218 milioane de euro;
- Anvelope noi din cauciuc, cu o valoare de circa 180 milioane de euro;
- Echipamente electrice destinate comutării și protecției circuitelor, în jur de 170 milioane de euro;
- Aparatură radar și dispozitive de radiocomandă, evaluată la peste 100 milioane de euro;
- Componente pentru aeronave, cu o valoare de aproximativ 83 milioane de euro
Pe lângă acestea, exporturile de oțel și aluminiu au avut o pondere importantă, reprezentând aproape 21,4% din totalul bunurilor exportate către SUA în anul 2023.
În ceea ce privește serviciile, în anul 2024 România a vândut către Statele Unite servicii în valoare de 3,4 miliarde de dolari, majoritatea provenind din sectorul IT și din servicii profesionale.
Sectorul auto românesc, pilon al exporturilor
Dar, cum arătam mai sus, lipsa unui acord SUA-UE ar fi produs, potrivit analiștilor, o scădere accelerată a economiilor mari din UE, mai ales din Germania și Franța. Iar o astfel de stare de lucruri ar fi antrenat, în cascadă, o serie de reduceri ale activității sau chiar falimente pentru firmele românești care livrează produse și servicii pentru producătorii europeni. Dintre care industria auto reprezintă „motorul”.
Pentru că sectorul auto rămâne una dintre principalele forțe ale economiei românești, cu un aport considerabil la exporturile naționale. În 2023, de exemplu, industria auto a generat peste 27% din totalul exporturilor României, însumând aproximativ 33 de miliarde de euro, potrivit datelor disponibile din surse oficiale. În 2024, estimările internaționale indică un procent de 16,5%, în funcție de metodologia folosită pentru clasificarea produselor.
Anul trecut, România a produs peste 560.000 de vehicule, ceea ce o plasează în topul țărilor europene ca volum. Dacia rămâne principalul jucător din industrie, cu peste 309.000 de mașini fabricate doar în 2024. Contribuția sectorului auto la PIB-ul național se ridică la aproximativ 13%.
Dacia Bigster / sursa foto: dreamstime.com
Diferențele între datele raportate reflectă tipologia exporturilor luate în calcul: fie doar vehiculele finite, fie întregul ecosistem auto, care include și componentele și piesele de schimb.
Și la nivel de piese și componente, secotrul auto este critic pentru țara noastră. De exemplu, în anul 2024, România a exportat către Germania componente pentru automobile în valoare de nu mai puțin de 5,34 miliarde de dolari.
De ce a vrut Trump taxe. Industria auto și taxarea
La începutul scandalului tarifelor dintre SUA și UE, economistul Radu Georgescu a explicat de unde provin diferențele mari de preț dintre produsele comercializate în Europa și cele din Statele Unite, punând accent pe cazul mașinilor. Acesta arăta că, din cauza sistemului fiscal european (și românesc), o mașină poate ajunge să fie considerabil mai scumpă în România decât în SUA, chiar dacă este vorba despre același model, fabricat în aceleași condiții. Și chiar dacă mașina e europeană.
Un exemplu invocat este cel al unui autoturism de clasă medie, precum Honda CR-V. În România, același model poate costa în jur de 45.000 de euro, în timp ce în Statele Unite prețul acestuia nu depășește 32.000 de dolari. Diferența de preț, care depășește uneori 30%, este pusă pe seama taxelor multiple aplicate în Europa și în special în România, unde TVA-ul și taxa vamală se adaugă la costul de bază al mașinii.
Pe de altă parte, în Statele Unite nu se percepe TVA, iar taxele vamale pentru importurile de automobile sunt mult mai reduse – doar 2,5% în medie. Astfel, produsul ajunge la clientul american la un preț mult mai apropiat de cel de producție, în timp ce cumpărătorul european este nevoit să achite o sumă semnificativ mai mare, alimentată de reglementările fiscale locale.
Sistemele fiscale – două lumi diferite
Radu Georgescu a subliniat că aceste diferențe nu se opresc la piața auto. Sistemul fiscal european, în special cel românesc, presupune numeroase taxe aplicate pe consum, care duc la un preț final ridicat pentru multe produse de import. În comparație, regimul fiscal american favorizează consumul, cu taxe indirecte mai mici și impozite diferențiate în funcție de stat.
Dezechilibru fiscal între cele două continente este una dintre cauzele deficitului comercial pe care Statele Unite îl înregistrează, în timp ce țările europene, prin taxarea excesivă, reduc accesul la produse mai ieftine din import și mențin prețuri ridicate pentru consumatori.
