România a provocat iritare și confuzie prin cererile ei de ultim moment la reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG) privind acordarea statutului de candidat la Uniunea Europeană pentru Serbia, care a avut loc ieri la Bruxelles, comentează website-ul EUobserver.
UPDATE 6: Senatorul PDL Traian Igaş susţine că poziţia României în legătură cu obţinerea statutului de ţară candidată la UE a Serbiei este una corectă. "În calitate de membru al Comisiei pentru românii de pretutindeni, susţin că poziţia României a fost şi este una corectă în legătură cu obţinerea statutului de ţară candidată la UE a Serbiei, şi îmi fundamentez susţinerea pe faptul că această ţară trebuie să respecte anumite condiţii, ca orice alt stat care a traversat procesul de aderare, cu atât mai mult cu cât avem o sensibilitate în ceea ce priveşte criteriul protecţiei minorităţilor naţionale, şi aici mă refer, în special, la românii din Valea Timocului", se arată într-un comunicat remis EVZ. El subliniază că România are o istorie de aproape 20 de ani de discuţii cu autorităţile sârbe, pentru garantarea drepturilor românilor din Serbia. "Credeam că, în decembrie 2011, odată cu deschiderea Punctului de trecere a frontierei Porţile de Fier II, Serbia va da dovadă de o mai mare deschidere în ceea ce priveşte acordarea drepturilor minorităţii române. Consider un gest firesc ca românii din comunitatea din Valea Timocului să aibă dreptul la un învăţământ în limba maternă, iar slujbele religioase să se poată desfăşura în limba română aşa cum şi minoritatea sârbă din România se bucură de acest lucru", mai susţine Traian Igaş. UPDATE 5: România consideră că în Serbia sunt probleme serioase în privinţa respectării drepturilor minorităţilor naţionale, iar acest lucru ţine de criteriul politic pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, a declarat, azi, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, citat de Agerpres. "Interpretarea noastră este foarte clară: că sunt probleme serioase în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor naţionale în Serbia", a afirmat Orban, răspunzând întrebării unui jurnalist. "Criteriul politic înseamnă şi respectarea drepturilor minorităţilor naţionale din ţările respective. România cere o chestiune extrem de importantă, este vorba de respectarea criteriului politic de către Serbia, mai precis de respectarea drepturilor minorităţilor naţionale", a precizat ministrul. El a subliniat că, ieri, la Consiliul pentru Afaceri Generale, România nu a blocat obţinerea de către Serbia a statutului de candidat la aderarea la UE, ci "s-a dorit ca discuţia să fie ridicată la nivelul Consiliului European", care se reuneşte pe 1 martie.
Referitor la comentariile negative, formulate de unii dintre miniştrii de Externe din Uniunea Europeană, faţă de decizia României, Leonard Orban consideră că este vorba mai degrabă de "reacţii la cald". "În discuţii de genul ăsta, în negocieri de genul ăsta, reacţiile sunt la cald', a mai spus oficialul român. UPDATE 4: Şeful delegaţiei UE la Belgrad, Vincent Degert, consideră că nu era acum momentul potrivit ca România să-şi exprime îndoielile cu privire la situaţia minorităţilor din estul Serbiei. Potrivit postului de radio B92, oficiaulul european a declarat: "Noi ştim că problemele minorităţilor sunt întotdeauna complexe. Poate că nu era momentul potrivit ca România să-şi exprime îndoielile cu privire la estul Serbiei". "Poate că ar fi putut face altfel, poate nu era momentul potrivit. 27 de miniştri au convenit că Serbia a îndeplinit ceea ce era de aşteptat de la ea", a explicat el.
Întrebat dacă a auzit despre nerespectarea drepturilor minorităţii române din Serbia, Degert a spus că "este mulţumit cu ceea ce a auzit" în discuţiile cu ambasadorul României în Serbia. În opinia oficialului sârb, dezbaterea privind problema minorităţilor naţionale în Serbia a durat mai mult decât era de aşteptat.
Ne puteți urmări și pe Google News
Vincent Degert a repetat faptul că UE a cerut Serbiei să îndeplinească trei condiţii: cooperarea în gestionarea frontierei cu Kosovo, reprezentarea regională a Priştinei şi să permită EULEX şi KFOR să-şi îndeplinească sarcinile în mod eficient.
UPDATE 3. Dacă drepturile românilor din Serbia nu vor fi respectate, Parlamentul României nu va adopta proiectul de ratificare a Acordul de asociere şi stabilizare a Serbiei la UE, care a primit deja un aviz negativ din partea Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat, a declarat pentru Agerpres Viorel Badea, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat. ”Este o nemulţumire foarte mare a comunităţii românilor din Serbia, mai ales în urma campaniei de presă care s-a pornit împotriva comunităţii românilor din ţara vecină şi, ceea ce practic a umplut paharul, a fost o intervenţie a preşedintelui Boris Tadici în care spunea că Serbia nu va recunoaştea comunitatea vlahilor de la sud de Dunăre” a afirmat Badea. UPDATE 2.Aderarea Serbiei este un proces complex, în care fiecare stat membru al UE poate impune propriile condiţii, a declarat președintele Tadici, precizând că Belgradul nu va accepta condiţii imposibile şi nu va renunţa la principiile sale, transmite agenția Tanjug. UPDATE 1. Postul de radio privat B92 îl citează însă pe preşedintele statului sârb, Boris Tadici, care afirmă că lucrurile nu sunt tranşate. Este vorba doar de o recomandare, care ar putea fi respectată sau nu. ”Nu s-a terminat, în următoarele 48 de ore (înaintea Consiliului European - n.r.) vom continua să lucrăm, aşa cum am lucrat până acum”. „Nimic nu a fost uşor la Bruxelles”, comentează Vecernje Novosti. Înaintea reuniunii consiliului GAG se ştia că România, Polonia şi Lituania au rezerve în privinţa faptului că Serbia respectă toate exigenţele pentru acordarea statutului de candidat la aderare, dar nimeni nu se gândea că opoziţia României va fi atât de puternică. Statele membre au aprobat în final acordarea statutului de candidat la UE pentru Serbia, dar nu înainte de discuţii ample cu România, care a ameninţat până în ultimul minut că va bloca decizia, pe motiv că Serbia nu respectă drepturile minorităţii româneşti din această ţară, relevă website-ul menţionat.
Comisia Europeană a elaborat, de asemenea, o declaraţie specială ''pentru a face Bucureştiul fericit'', potrivit EUobserver. ”Comisia este de părere că, în timp ce cadrul legal şi instituţional pentru respectarea şi protejarea minorităţilor este în vigoare în Serbia, punerea în aplicare a lui trebuie să continue să fie îmbunătăţită. Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape eforturile Serbiei în acest sens”, se menţiona în declaraţia CE. Germania, nemulţumită
Ministrul german de externe, Guido Westerwelle, s-a arătat iritat de blocarea de către România a acordării statutului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană Serbiei, relatează din Bruxelles agenţia austriacă APA.
”Dacă ar fi fost după noi, s-ar fi dat încă de astăzi o decizie definitivă”, a afirmat Westerwelle, după reuniunea de la Bruxelles, a omologilor săi din statele comunitare. Aceştia au recomandat acordarea statutului de candidat Serbiei, însă decizia finală rămâne în seama Consiliului European de mâine și vineri.
Potrivit ministrului german, blocarea deciziei ar fi fost determinată de raţiuni de politică internă ale delegaţiei române. ”În opinia noastră, nu acesta este spiritul european corect în care trebuie luate astfel de decizii”, a subliniat Westerwelle. Teoria predominantă Teoria predominantă este că România a vrut să arate Olandei cât de puternic resimte ea problema legată de aderarea la spaţiul Schengen de circulaţie fără paşaport în UE. România a sperat să adere la Schengen anul trecut, după îndeplinirea criteriilor tehnice. Dar Olanda a blocat aderarea pe motiv că ţara este prea coruptă, provocând astfel stânjeneală la nivel naţional. În ceea ce o priveşte, Olanda a investit mult în oferta de aderare a Serbiei la UE, asigurându-se în 2011 că Belgradul şi-a predat fugarii de primă mărime acuzaţi de crime de război Tribunalului Penal Internaţional de la Haga. Decizia privind aderarea României la spaţiul Schengen urmează să fie luată în luna iulie, aminteşte website-ul.
Însă delegaţia olandeză a declarat că România nu a făcut niciun fel de legătură între Schengen şi Serbia. Ministrul danez al afacerilor europene, Nicolai Wammen, care a prezidat evenimentul de marţi, a declarat, la rândul său: ”Problema Schengen nu a fost ridicată”. Dar alţi diplomaţi şi oficiali implicaţi, sau din anturajul evenimentului, au declarat că acest fiasco al Schengen plutea în aer, subliniază EUobserver.
- Alain Juppé: Serbia va primi statutul de stat candidat la aderarea la UE
- Boris Tadici, despre vlahii de pe Valea Timocului: îi înţelegem pe prietenii români
- Presa sârbă: România nu va susţine candidatura Serbiei la UE
- “Nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români”
Recomandările noastre
