România se pregătește pentru Președinția 2019 a Consiliului UE. Ce presupune mandatul și câți bani vor fi alocați de la buget

România se pregătește pentru Președinția 2019 a Consiliului UE. Ce presupune mandatul și câți bani vor fi alocați de la buget

România va prelua, în perioada ianuarie-iunie 2019 președinția Consiliului UE și începe să se pregătească de pe acum pentru acest mandat, a anunțat Cristian Bădescu, secretar de stat în MAE, coordonatorul Unității de pregătire a Președinției UE 2019, creată la Cancelaria premierului.

Bădescu a explicat, azi, într-o conferință de presă, că România va prelua președinția UE în 2019, formând o triadă cu Finlanda și Croația, și își va exercita mandatul chiar în perioada Brexitului, mai exact în primăvara anului 2019 (în cazul în care Marea Britanie va activa articolul 50 al Tratatului UE, are doi ani la dispoziție până la părăsirea efectivă a Uniunii - n.r.) și în perioada negocierilor privind următorul exercițiu financiar al Uniunii, după 2020.

Oficialul MAE a explicat că este vorba despre o sarcină dificilă, un efort mare, dar o datorie și un angajament pe care România și l-a asumat, ca stat membru al UE. În România, guvernul va trebui să organizeze reuniuni informale, la nivel de miniștri, directori generali, experți, înțeleagă pozițiile statelor membre și să propună soluții de compromis în negocieri, iar la Bruxelles să prezideze reuniunile Consiliului UE.

Este o bună oportunitate ca țara noastră să devină mai vizibilă în Europa, să-și facă cunoscută viziunea asupra evoluțiilor europene, într-un context provocator.

Ne puteți urmări și pe Google News

Ceea este foarte important acum este ca România să fie pregătită pentru acest mandat și pentru asta este nevoie de întărirea capacității administrative - de aceea vor fi organizate concursuri, vor fi aduși specialiști în toate ministerele, nu doar la deparatmentele de afaceri europene, ci pe dosarele care vor fi discutate la nivel european.

Unitatea din subordinea premierului lucrează acum la un plan de acțiune - care să propună măsurile ce trebuie luate, calendarul acestora, un document tehnic ce trebuie pus în aplicare de următorul guvern, dar pe linii și decizii politice ce vor fi luate de Executivul de anul viitor.

Va fi un efort financiar foarte consistent - bugetele țărilor care au avut președinția UE variind între 35 de milioane de euro în cazul Danemarcei, până la 110 milioane de euro, în cazul Poloniei (care a dorit ca reuniunile să se desfășoaer și în alte orașe importante din țară, nu doar în captială, ceea ce presupune costuri extinse).

Temele și prioritățile mandatului României vor fi dezbătute până la jumătatea anului 2017, după care vor fi discutate și agreate cu Finlanda și Croația, peste 90% dintre acestea vor fi „moștenite” de la președinția anterioară, cea asutriacă, și vor fi transmise cele finlandeze.

Zilele următoare, va fi numit un înalt reprezentant al Guvernului pentru Brexit, a mai anunțat Bădescu.