Maladii pe care Europa le-a uitat şi un personal medical insuficient - reţeta care a dus românii în fruntea bolnăvicioşilor UE.

Tuberculoza şi hepatita sunt doar câteva dintre bolile care îi macină pe români, dar care în Europa nu mai sunt de mult timp o ameninţare. Şi nu sunt singurele. „Ne confruntăm cu un exces de mortalitate cauzată de maladiile cardiovasculare. În acelaşi timp, numărul enorm de cazuri de boli digestive denotă nu doar sărăcie, ci şi un stil de viaţă nesănătos“, explică medicul specialist în sănătate publică, Aurora Dragomirişteanu.

Anul trecut, peste 154.000 de români au murit de inimă, urmaţi de alţi 45.000 - de cancer. Bolile de plămâni - şi ale aparatului respirator, în general - au ucis alţi aproape 13.000, în timp ce hepatitele au pus punct vieţii a peste 10.000 de conaţionali, potrivit datelor de la Ministerul Sănătăţii. Portretul-robot al bolnavului

După cum arată statisticile autohtone şi europene, portretul-robot al românului suferind ar trebui să arate cam aşa: posesor de boală cronică la inimă, stomac, ficat, plămâni sau rinichi, un pic nebun, tuşind atât primăvara, cât şi toamna, cu mult mai multe şanse să moară în primul an de viaţă decât concetăţenii săi europeni. Dacă scapă, românul este de două ori mai expus la o hepatită B sau la o tuberculoză decât restul UE. Femeia româncă poate „candida“ cu şanse înzecite la un cancer de col uterin, care să o şi ucidă mai des decât pe surorile ei de pe Bătrânul Continent.

Tulburările afective majore şi psihice - în special schizofrenia - se află pe primul loc în topul bolilor cronice pentru care românii cumpără cel mai des medicamente, se arată într-un studiu al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Pe locul doi sunt diversele tipuri de hepatită, urmate de leucemii, limfoame şi aplazii medulare. Diabetul şi bolile de nutriţie se află pe poziţia a patra. „Au, inima mea!“, în top

Aproape două treimi dintre decesele înregistrate anual în România sunt pricinuite de maladiile cardiovasculare. Peste 154.000 de români şi-au dat obştescul sfârşit anul trecut din cauza bolilor de inimă, ei reprezentând 62% din totalul decedaţilor pe 2007. Şi în restul continentului acest tip de maladii se află în top, dar la noi are nişte particularităţi. „Sunt înregistrate din ce în ce mai multe decese printre tineri, din cauza bolilor cardiovasculare. «Cocktailul» format din tensiunile vieţii de zi cu zi, la care se adaugă viciile, produce mult mai multe decese decât media europeană. Ca o comparaţie, în UE există un procentaj apropiat între decesele cauzate de bolile cardiovasculare şi cele produse de tumori. Dar la noi, în 2007, s-au înregistrat 154.513 morţi de inimă, în timp ce doar 45.383 au decedat din cauza tumorilor“, indică medicul Dragomirişteanu.

Ea mai arată că afecţiuni de mult eradicate în multe state UE continuă să afecteze un număr foarte mare de români, mai ales dintre cele care pot fi prevenite şi controlate printr-un sistem sanitar public eficient.

Incidenţa hepatitei B este dublă faţă de media UE, în timp ce riscul de deces la femei din cauza cancerului de col uterin este de zece ori mai mare la noi decât în Franţa sau Finlanda, şi de 3-4 ori mai ridicată decât în Slovacia sau Cehia, deşi această formă de cancer este uşor de prevenit şi de vindecat.

Bolnavi de mici

După aproape 18 ani de capitalism şi democraţie, România este încă departe de siguranţa din Uniunea Europeană în ce priveşte soarta nou-născuţilor, potrivit datelor citate de Raportul comisiei prezidenţiale de sănătate. Un copil născut aici are de şase ori mai multe şanse de a deceda înaintea primei sale aniversări, în comparaţ ie cu unul născut în Suedia, şi de trei ori mai multe faţă de unul care a apărut pe lume mai aproape de noi, în Ungaria.

„Desigur, faţă de acum 30 de ani, stăm mult mai bine! Dar acum ne raportăm la procentajele europene, care ne arată că stăm mult mai prost la sănătatea noună scuţilor decât restul UE“, atrage atenţia medicul Cristian Vlădescu, expert în sănătate publică şi membru al colectivului care a redactat Raportul. Potrivit studiului menţionat, de vină pentru această situaţie sunt condiţiile precare existente în maternităţile româneşti.

Înnebunim încet, dar sigur

În ultimii 15 ani, numărul bolnavilor diagnosticaţi cu afecţiuni psihice s-a dublat. Boli ca depresia sau anxietatea apar din ce în ce mai des, dar românii evită încă să meargă la psiholog sau măcar la medicul de familie. Şi ritmul acestor tipuri de îmbolnăviri se accelerează de la an la an. Dacă în 2003, medicii de familie raportau cu puţin peste 165.000 de cazuri noi de tulburări mentale şi de comportament, în 2007 numărul acestora era de aproximativ 210.000. „Dacă sunt descoperite la timp, pot fi tratate cu succes, într-o perioadă relativ scurtă. Dar dacă sunt lăsate să se acutizeze, există toate şansele să se transforme în afecţiuni grave - psihoză sau demenţă“, atenţionează medicul Rodica Tănăsescu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din Bucureşti.

Specialistul atrage atenţia că nu a intrat în conştiinţa românilor ideea de a se îngriji. Preferăm în continuare să ne tratăm după ureche, evitând vizitele la medic: „Acestea nu sunt necesare doar când ne simţim rău. Chiar dacă ne ştim sănătoşi, este bine să ne facem un control medical măcar de două ori pe an. O mulţime de boli au o evoluţie ascunsă, făcându-se remarcate doar în perioada în care se agravează. Dar pot fi depistate la timp în urma unui control la medicul de familie“.

STARE

Vicioşi şi inactivi > Factorii comportamentali cu impactul cel mai puternic asupra stării de sănătate a românilor sunt fumatul, consumul de alcool şi de droguri, alimentaţia inadecvată şi inactivitatea. În România, aproape un sfert din populaţie fumează, potrivit Eurobarometrului UE pe anul trecut. Din cele cinci milioane de fumători, aproximativ 38.000 mor, anual, din cauza afecţiunilor cauzate de consumul de tutun, încă înainte de a împlini 65 de ani, mai indică sondajul menţionat. APUCĂTURI. Alcoolul şi tutunul reduc drastic speranţa de viaţă a românilor  Foto: Reuters   ALARMĂ!

Criză de personal medical O scuză pentru automedicaţia românilor ar fi şi aceea că nu prea mai are cine să le prescrie pastilele.

Un clasament al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii indică faptul că România se află pe locul 33 din cele 35 de ţări europene luate în calcul, cu o medie de 1,9 medici la mia de locuitori. În timp ce în UE această medie este aproape dublă - 33,3 medici la mia de locuitori. Exodul peste hotare

„Din cei 47.500 de medici, deja 4% au solicitat acte pentru a putea lucra în străinătate, numai anul trecut. Pentru 2008, situaţia este şi mai gravă, dat fiind că numărul solicitărilor pentru certificatele de probitate morală necesare muncii «afară» este de aproximativ 1.000“, precizează profesorul Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România. El atrage atenţia că, în aceste condiţii, este de aşteptat, mai devreme sau mai curând, o criză a sistemului sanitar. Spitale devenite „muzeu“ „Oricât de multe spitale noi am avea şi oricât ar fi ele de dotate la standarde europene, nu pot funcţiona fără personal medical. Aşa că ne putem aştepta la unităţi sanitare cu rol de muzee, prin care pacienţii vor trece doar ca vizitatori, întrucât nu vor exista persoane calificate care să-i trateze. Calitatea unui sistem sanitar depinde în primul rând de calitatea medicilor care lucrează în el“, a atenţionat profesorul Astărăstoae.