România ocupă primul loc în ceea ce privește traficanții de persoane, conform Raportului CE (2018) numărul lor fiind de peste două ori mai mare decât în următoarea țară nominalizată, Germania. Numai anul trecut au fost raportați 2.777 de traficanți români. Tot de la noi provin și cele mai multe victime ale lor, majoritatea exploatate sexual.
Clanuri de proxeneți ajung la averi colosale până sunt prinși, iar apoi ies din pușcărie înainte de termen. Situația e și în atenția Ambasadei SUA, care, în Raportul privind traficul de persoane (2019) notează: „Guvernul României nu îndeplineşte în totalitate standardele minime în vederea eliminării traficului de fiinţe umane”.
Ce fac traficanții când ies din pușcărie? De regulă, își continuă activitatea, dar mai „rafinat”. Așa a făcut și un timișorean care, joi dimineață, s-a trezit cu mascații la ușă. Oamenii legii explică cum acesta a reușit să își reia cu succes „afacerea”, pe baza celor învățate în detenție. În medie, în ultimii doi ani a încasat aproape 3.000 de euro zilnic. El și acoliții lui, 13 persoane de 24 - 32 de ani, „ar fi racolat şi exploatat sexual mai multe tinere, minore și majore, în România, Anglia, Franța, Grecia și Italia”. Aceștia sunt anchetați pentru trafic de persoane, constituire de grup infracțional și proxenetism.
Din 2017, clanul „Sprânceană” a exploatat zeci de tinere: fetele prestau servicii sexuale clienților găsiți prin anunțuri la mica publicitate sau erau trimise „la produs” pe două din arterele de acces în oraș, Calea Aradului și Calea Lugojului.
În momentul de față, rețeaua exploata mai multe fete, fiecare având în jur de 10 clienți zilnic. Tariful, 150 – 200 de lei, era păstrat aproape total de traficanți.
Recidivist în libertate
Liderul clanului a fost condamnat în 2007 pentru aceeași infracțiune, trafic de persoane, la 6 ani de detenție din care a executat 4. În 2013 a fost închis pentru tentativă de omor, executând 4 ani din 5.
În pușcărie s-a rafinat, explică Cristian Danciu, unul din polițiștii care l-a anchetat pe individ în urmă cu 12 ani: „De tânăr s-a ocupat de furturi mărunte, apoi s-a reprofilat. A intrat în conflict cu proxeneții care acționau în zona Complexului Studențesc, ajungând în atenția poliției. Când a ieșit din pușcărie, nu s-a angajat în vreo fabrică, ci a reînceput vechea ocupație, mai rafinat. Pușcăria l-a ajutat să se perfecționeze: s-a șmecherit, a învățat că trebuie să fie discret, fără scandaluri și bătăi, trăia într-un con de umbră ca să îi meargă afacerea”.
Tot mai greu de probat
După ce prostituția a fost dezincriminată, a devenit tot mai greu pentru polițiști să probeze actele de proxenetism. „Unii proxeneți șiau angajat avocați buni care i-au învățat să se angajeze, fictiv, și vin în instanță cu cartea de muncă la zi, susținând că ei lucrează, nu că fac bani din exploatarea fetelor. Iar dacă acestea le dau bani, sunt cadouri pentru că îi iubesc”, mai arată Danciu