România oferă infractorilor cel mai permisiv sistem judiciar

Societatea Academică din România (SAR) avertizează că pe textul actual al Codului de Procedură Penală vom crea cel mai permisiv regim pentru infractorii din Europa, ceea ce reprezintă un motiv de nelinişte pentru alte state UE.

Senatul României a adoptat la 19 martie 2008 proiectul de lege privind aprobarea OUG 60/2006 care amendează Codul Penal şi Codul de Procedură Penală.

Deşi forma proiectului de lege adoptată de Senat este semnificativ îmbunătăţită faţă de varianta iniţială trimisă spre promulgare şi a cărei reexaminare a fost solicitată de către şeful statului, au rămas în text, în opinia SAR, prevederi care vor genera probleme serioase în practică.

Partea goală a paharului

Conform unui raport SAR, în lege au rămas amendamente propuse de deputaţi şi nemodificate de senatori, care fac instrumnetarea anchetelor dificilă, iar pe alocuri imposibilă.

Astfel că o primă verigă slabă în codul de procedură penală ar fi că autorizaţiile provizorii de interceptare emise de procuror pentru maxim 48 de ore au fost eliminate. "După cum rezultă din textul reglementării, existenţa acestei proceduri se justifică prin faptul că în anumite circumstanţe utilizarea de urgenţă a mijloacelor speciale pentru rezolvarea cu succes a unui dosar. Însă, era mult mai logică reglementarea anterioară care prevedea ca judecătorul să exercite un control ulterior asupra interceptărilor temporare, acesta putând confirma sau infirma ordonanţa emisă de procuror", arată SAR.

În plus, percheziţia domicialiară a fost transformată într-un instrument complet ineficient, pentru că persoana percheziţionată este prevenită înainte de emiterea unei autorizaţii de percheziţie de către judecător cu privire la obiectele sau înscrisurile pe care investigatorul încearcă să le obţină prin această procedură.

A treia deficienţă semnalată de SAR se referă la procurori. Aceştia au pierdut competenţa de a interzice infractorilor să părăsească localitatea sau ţara pe durata urmăriri penale. Totodată, articolul care se referea la efectuarea interceptărilor a fost modificat, eliminându-se referirea expresă la procuror care trebuia să efectueze personal interceptările sau să delege efectuarea acestora de către poliţie.

"Prevederile în vigoare astăzi asigură o poziţie puternică procurorului care controlează în mod direct felul în care sunt realizate interceptările, serviciile de informaţii oferind numai un ajutor de natură tehnică pentru organele judiciare. Cu toate acestea, chiar şi această implicare de natură tehnică a serviciilor de informaţii în interceptări a fost aspru criticată în perioada de pre-aderare de experţii din ţările Uniunii Europene care au susţinut că interceptările în dosare penale ar trebui să fie sub controlul total şi exclusiv al organelor judiciare", mai arată SAR.

Partea plină a paharului

Potrivit raportului SAR, o parte din amendamentele iniţiate în Camera Deputaţilor au fost eliminate pe moment de Senat. "Dat fiind faptul că proiectul de lege va fi discutat de Camera Depuataţilor, cameră decizională, există un risc semnificativ ca ele să fie reintroduse", avertizează Societatea Academică din România.

Astfel, printre elementele pozitive identificate de SAR se află renunţarea la impunerea unui termen limită pentru urmărirea penală, eliminarea prevederi prin care se interzicea efectuarea de interceptări înaite de începerea urmăriri penale, înlăturarea prevederii care obliga judecătorul să admită toate cererile prin care părţile în proces solicitau expertize pentru a determina dacă probele au fost administrate legal.

Totodată, SAR apreciază că s-a revenit la normalitate prin eliminarea nulităţii absolute ca soluţie universală pentru toate deficienţele de procedură, că s-a nuanţat interdicţia de a folosi interceptările realizate de către părţi ca probe şi că limita de la care se consideră că o infracţiune a generat consecinţe deosebit de grave a fost stabilită la 1 milion de lei.

Ultima modificare de care se bucură SAR este că au fost eliminate infracţiunile propuse de Camera Deputaţilor în legătură cu difuzarea de înregistrări audio sau video care au legătură cu dosarele penale.

(12:20)