România este mai bine pregătită decât majoritatea ţărilor din regiune pentru a primi şi găzdui lucrători migranţi, potrivit unui studiu publicat astăzi de către British Council şi Migration Policy Group, anunţă un comunicat de presă al Fundaţiei Soros.
Asta în contextul în care principalele comunităţi de imigranţi în Romania provin din Republica Moldova, Turcia şi China, iar judeţele cele mai atractive pentru imigranţi sunt Bucureşti – Ilfov, Iaşi, Cluj-Napoca, Constanţa, Galaţi şi Prahova. Astfel, în 2009 au fost înregistraţi peste 59.000 de străini care locuiau cu forme legale în România. Avantajul României, legile bune anti-discriminare În 2000 România a adoptat legile anti-discriminare, legi care au fost îmbunătăţite pentru a fi în concordanţă cu tendinţa Uniunii Europene în ceea ce priveşte garantarea drepturilor egale, responsabilităţilor şi oportunităţilor pentru toţi rezidenţii. Astfel ţara noastră s-a clasat în studiul Migrant Integration Policy Index pe locul 22 în faţa unor ţări ca Elveţia, Austria, Polonia, Bulgaria, Lituania sau Slovacia. România este una din cele 15 ţări în care protecţia împotriva discriminării acoperă toate aspectele vieţii. Totuşi, una din cele mai mari probleme de integrare a imigranţilor din România se referă la participarea lor la viaţa politică. În prezent legislaţia română nu le permite cetăţenilor din afara Uniunii Europene să voteze sau să devină membri ai unui partid. Un alt aspect ce necesită îmbunătăţiri este garantarea accesului elevilor imigranţi la sistemul educaţional. O altă problemă a integrării imigranţilor prezentă în majoritatea ţărilor monitorizate este procesul neclar de dobândire a cetăţeniei. În România, de exemplu, copii imigranţilor născuţi pe teritoriu românesc nu obţin automat cetăţenia. În plus, suportul pe care statul îl acordă pentru promovarea testului de obţinere a cetăţeniei este slab în comparaţie cu cel pe care imigranţii îl primesc în alte ţări.