În următoarele zile, temperaturile din România vor ajunge la 17 grade Celsius. Aerul cald din Africa va aduce şi particule de praf saharian sau nisip roșiatic. Granulele de siliciu vor ajunge pe peste tot!
Nisipul va avea o compoziţie asemănătoare cu cea a dunelor din apropierea nordului Africii, fiind alcătuit din granule nisipoase din siliciu. Vânturile le-au şlefuit uniform în mii şi mii de ani, până când fiecare bob de nisip a ajuns la dimensiunea aproximativă de 0,35 milimetri în diametru. Dimensiunile granulelor de nisip se schimbă de la nord la sud, afectate evident de sinclinalul dunei şi intensitatea curenţilor de aer, însă, este importantă culoare roșiatică a acestui nisip.
În partea de Sud-Est a continentului, inclusiv, în România, circulaţia aerului se va face din partea sudică ceea ce va presupune un raport din ce în ce mai cald din nordul Africii, motiv pentru care temperaturile vor fi în creştere şi vom ajunge la o temperatură destul de caldă, mai ales în regiunile intracarpatice şi în sudul teritoriului. ”Cu temperaturi uşor mai scăzute, dar tot o vreme caldă ne aşteaptă în Moldova, Muntenia şi Oltenia, unde temperaturile ar putea fi influenţate de prezenţa norilor”, a declarat, meteorologul de serviciu în cadrul Admnistraţiei Naţionale de Meteorologie, citat de Mediafax.
Dar ce se întâmplă mai exact acolo de unde vine acest “nisip roşiatic”? Atât de ameninţătoare Se spune că în Sahara – cel mai mare deşert din lume, o furtună de nisip poate muta…o întreagă dună de nisip. Furtunile de nisip şi praf venite din deşertul Sahara sunt cunoscute pe plan local ca “simoom”. Specialiştii subliniază că numărul furtunilor de praf sahariene a crescut de aproximativ 10 ori în jumătate de secol, din 1950. Spre exemplu, dacă în Mauritania erau doar 2 furtuni pe an la începutul anilor 60, astăzi numărul lor este de aproximativ 80 pe an. Furtunile de nisip din Sahara sunt atât de ameninţătoare încât au fost numite „diavoli de praf", sau “diavolii din nisip”. Nisipul Saharei este “la discreţia” vântului. Acolo unde acesta suflă dintr-o singură direcţie, nisipul e adunat în movile de peste un metro înălţime, alcătuind dunele. Iar acolo unde vârtejurile schimbă mereu direcţia vântului, dunele se aduna în ceea ce a fost numit “o reţea complexă de forme”. Firele mai fine şi praful pot fi împinse până la 1,6 km înălţime, acoperind soarele în locurile îndepărtate de miezul furtunii.
Praful saharian poate fi de asemenea purtat de vânt pe distanţe mari. Un exemplu remarcabil îl constituie o furtună foarte puternică din Algeria, din 1947, când câteva piscuri înzăpezite din Alpii elveţieni au fost colorate în roz de praful roşu saharian. Strigăte înfricoşătoare Sahara este şi un târâm straniu, bogat în legende. Nomazii povestesc despre strigăte înfricoşătoare în bezna nopţii, şi despre siluete care au fost văzute furişându-se în urma caravanelor de cămile, în întuneric. Circulă poveşti despre pereţi de nisip de 480 km lăţime, care se deplasau cu 48 km/h, şi despre caravane întregi dispărute în timpul furtunilor de nisip, fără a fi găsite vreodată. Firele mai fine şi praful pot fi împinse până la 1,6 km înălţime, acoperind soarele în locurile îndepărtate de miezul furtunii.