Liviu Dragnea impune PSD Programul politic al lui Klaus Iohannis: Sîrba Consensului!

Din relatările presei, am concluzionat:

1. A fost vorba de o întîlnire de ochii lumii, deoarece a durat atît cît s-a putut remarca venirea și plecarea liderilor, cînd ar fi fost nevoie, dacă era ceva serios, de ore întregi de negociere.

2. A fost urmată de declarații ale liderilor politici menite a contura o atmosferă care-mi amintește de niște versuri din anii proletcultismului românesc:

Strungul, Plugul și Condeiul/ Au pornit să chiuie/ Și-au pus flori la pălărie/ Și văzduhul țiuie!

Strungul nu e strung, ci Clasa muncitoare, Plugul e Țărănimea, iar Condeiul, Intelectualitatea.

De ce chiuie?

De bucurie că, spre deosebire de vremurile burghezo- moșierești, acum cele trei clase nu se mai ceartă, s-au prins într-o horă a unității revoluționare.

Dar văzduhul de ce țiuie?

Ca să-i iasă poetului rima la chiuie!

În Declarația sa, făcută după tot protocolul unui șef recent și, ca atare, stăpînindu-se cu greu să nu chiuie de bucurie că e șef, așa cum și-a dorit de atîta amar de vreme, Liviu Dragnea, din partea PSD, a identificat înțelegerea drept semnul unei  viziuni comune asupra politicii a PSD și a PNL:

„Temele majore ale României trebuie discutate în cadrul unui consens. Și noi și colegii din Opoziție avem această abordare, un climat politic bazat pe dialog”.

Citind stenograma Declarației am crezut că e vorba de un avînt provocat de fericirea că e și el în fine, cineva, și, deci, zicerile sale sunt sorbite de fătucele din presă cu priviri admirative.

La finele săptămînii, Liviu Dragnea a participat la Școala de vară a femeilor social-democrate de la Mamaia, manifestare ținută paralel  cu cea a lui Victor Ponta din Deltă.

Cum se cuvine unui Boss, Liviu Dragnea  le-a ținut tovarășelor un discurs  în care a schițat liniile directoare ale Noii Politici a PSD. Revenind la învățătura care trebuie trasă din  întîlnirea de joi, 27 august 2015:

„Eu cred că în această săptămână, cînd reprezentanții tuturor partidelor parlamentare au stat la masă pentru a discuta și a decide asupra noului cod fiscal, am dovedit că poate să existe și un alt mod de a face politică, unul bazat pe dialog și nu pe hărțuială de dragul hărțuielii sau pe conflicte.”

Spre deosebire de Declarația de după negocierile teatrale de la Palatul Parlamentului, Liviu Dragnea s-a avîntat pe teritoriul viziunii despre lume și viață.  Asemenea marilor făuritori de Istorie, de la Iulius Caesar pînă la Mihail Gobaciov, el a visat cu ochii deschiși debutul unei noi Epoci Politice în destinul neamului românesc:

„Îmi doresc foarte mult să intrăm într-o nouă epocă politică. Epoca Traian Băsescu, o epocă a războiului, s-a consumat, sîntem într-un moment de inflexiune. (…) Vreau să promovăm ideile unei păci politice eficiente, ale unui armistiţiu politic pe termen lung. Vreau să promovăm (…) ideea unui pact politic al tuturor forţelor politice, (…) un climat politic bazat pe dialog (…).”

Și pentru că se găsea la o sindrofie a tovarășelor, bărbatul Liviu Dragnea a folosit teza Noii Ere în politica românească pentru a strecura o vorbă dulce adresată femeilor:

„Cred că femeile pot să fie un sprijin foarte serios ca să promovăm un alt tip de politică, cel bazat pe dialog şi nu pe hărţuieli.”

Mai tinerii nu știu că Ion Iliescu își făcuse din Liniște sloganul obsesiv nu numai al campaniilor sale, dar și al Președinției sale. Puține erau momentele în care Ion Iliescu să nu condamne bătălia politică tipică democrației drept dihonie provocată de Opoziție, drept strădanie de a nu lăsa Guvernul să muncească, solicitînd tuturor partidelor să pună capăt bătăliei Putere-Opoziție pentru a ajunge la un Consens.

La vremea respectivă, am scris zeci de articole împotriva acestui slogan deopotrivă tembel și periculos.

Tembel, deoarece democrația se întemeiază tocmai pe bătălia politică dintre Opoziție și Putere, lupta fiind viață, liniște fiind doar în mormînt.

Periculos, pentru că el presupune renunțarea la pînda reciprocă Opoziție-Putere, pentru a fi înlocuită cu un consens de tip democrația din China.

Din fericire pentru România, Opoziția de la vremea respectivă, dar și presa, care nu trecuse sub călcîiul Noii Securități, au respins această tîmpenie periculoasă.

Teza consensului a apărut însă, în chip surprinzător, în programul electoral al lui Klaus Iohannis.

La vremea respectivă, am avertizat că această întoarcere la Consensul de tip Ion Iliescu e deopotrivă nocivă și imposibilă.

Ei bine, dacă în ce privește nocivitatea, mai trebuie timp pentru a fi confirmată, în ce privește posibilitatea, viața mi-a dat una peste bot.

Prin aducerea lui Liviu Dragnea în fruntea PSD, Sistemul e pe cale să-i facă lui Klaus Iohannis un cadou de neprețuit:

Consensul de tip Ion Iliescu.

Alina Gheorghiu, deja îmbujorată de fericire cînd aude vorba lui Liviu Dragnea, s-a grăbit să salute noua poziție a PSD, asumată de Făt Frumosul Liviu Dragnea, radical diferită de cea impusă pînă acum de Căpcăunul Victor Ponta.

Sub acest semn, al pupicilor dintre PSD și PNL, Liviu Dragnea a anunțat încetarea luptei duse de PSD împotriva PNL.

Gata, din acest moment, PSD se aliază cu PNL în rezolvarea a ceea ce Liviu Dragnea numește temele majore ale României!

Temele majore ale unei țări – inclusiv America – se rezolvă prin dispută și nu prin consens. N-am auzit pînă acum pe Barack Obama că, pentru a stabili consensul, renunță la Acordul cu Iranul drept semn de concesie făcută Republicanilor.

Liviu Dragnea ne propune, așadar, un PSD scopit, devenit un eunuc politic, un partid fără testicule, pentru a-i face pe plac lui Klaus Iohannis.

E atît de nerăbdător în a-i face pe plac lui Klaus Iohannis că nu ezită să arate că Președintele l-a inspirat în lansarea tezei despre Noua Eră în politica românească, Eră în care partidele politice vor fi pentru Klaus Iohannis ca Haremul pentru Măritul Padișah. Din cîte se știe, în Harem toate concubinele Sultanului trăiau în armonie, așteptînd fiecare ca Șeful eunucilor, zis și Eunucul Alb, s-o cheme pe una dintre ele în patul Măritului. Înainte de a pleca spre Înaltul Așternut, binecuvîntata (era un măreț privilegiu să te penetreze însuși Sultanul!) era ajutată de colegele de Harem să se facă sexy:

„Avem un preşedinte care nu pare că-şi doreşte războaie politice cu orice preţ, haideţi să-l folosim, haideţi să-l lăsăm să ne folosească! ”

Klaus Iohannis a participat joi la o sindrofie cu titlul Conferința pe tema Strategiei Naționale de Apărare a Țării, organizată de o instituție cu nume pe cît de pompos pe atît de găunos – Academia de Științe ale Securității Naționale – o formă fără fond înființată pentru a da generalilor cu sau fără acoperire iluzia că sînt un Nicolae Iorga vîrît în cizme.

Faptul a fost trecut sub tăcere de presa independentă, convinsă că Klaus Iohannis e moartea ratingului și a tirajului.

El, faptul, nu putea scăpa presei prezidențiale, fie din zona Diviziei Presă a Noii Securități, fie din zona Presă fomistă, scîncind pe la ușile noilor Stăpîni după un os de ros din banii negri de pe piața partidelor de Dreapta.

Prin urmare, Presa campată la Poalele Dealului Cotroceni s-a grăbit să consemneze drept istoric Textul scris de alții și citit de Klaus Iohannis, la ceea ce s-a numit ca o pălărie pentru modista Maria prezentată drept contesa Mary, Conferința Academiei de Științe ale Securității Naționale, dat fiind că el anunță curmarea Scandalului politic permanent care durează vezi Doamne de 25 de ani:

 „România a intrat într-o nouă etapă. Sînt lucruri care în aparenta agitație politică de zi cu zi pot fi ușor trecute cu vedere, dar care de fapt contează pe termen lung.

Societatea românească începe să redescopere dialogul și echilibrul în locul conflictului. Spațiul politic începe să regăsească exercițiul dezbaterii, capacitatea de consens și voința de a lăsa de-o parte interese particulare pentru un interes mai mare, cel național.”

 Klaus Iohannis a vorbit la o instituție creată de omul de știință Gabriel Oprea.

Nu de asta apare sintagma Interesul național în discursul lui Klaus Iohannis.

Apare pentru că, iată, Sistemul i-a adus în fruntea PSD omul în stare să-i creeze premisele pentru îndeplinirea sloganului său iliescist al Liniștii, al Consensului.

Sîntem în buza unui an electoral crucial, 2016.

Cum dracu' o să cîștige aceste alegeri un PSD scopit de Liviu Dragnea la ordinele celor care l-au pus în fruntea partidului în schimbul achitării la Procesul din 28 septembrie 2015 și al ținerii în sertarele DNA al vagonului de dosare ale lui Liviu Dragnea?!

E o întrebare pe care nu și-o pune Liviu Dragnea.

Că nu și o pune el, e de înțeles.

Dar că nu și-o pun ceilalți lideri PSD, e mai greu de înțeles.

Atît de mare să fie spaima liderilor PSD de Binomul SRI-DNA încît să fie de acord cu transformarea PSD într-un al doilea Partid al Meu al lui Klaus Iohannis?!

NB În finalul strălucitoarei montări a Scrisorii pierdute la Teatrul Național din Craiova de  Mircea Cornișteanu  în 1988, sîrba pe care o încing, ca semn al Consensului  de după alegeri, toți politicienii care pînă atunci se războiseră electoral e  urmărită de Popor din stradă, prin gratiile gardului.

La vremea respectivă, alături de anumite momente din geniala interpretare a lui Cațavencu de către  Ilie Gheorghe, secvența din final a pus mari probleme la vizionare, dar și după aceea.

Ne vom uita și noi printre gratiile gardului care ne desparte de Lumea politicii, la sîrba consensului încinsă de politicienii români?!

Ion Cristoiu se întoarce din vacanţă şi în paginile EVZ.