Am urmărit, în acest sens, Russia Today şi Rusia 24 (unul în engleză, celălalt în ruseşte) în relatările din Crimeea şi în comentariile unei armate de analişti.

Pentru a înţelege poziţia televiziunilor ruseşti în chestiunea Crizei din Crimeea, se cuvine a redacta o scurtă prezentare a acestei peninsule, cunoscute românilor atît prin locul Hoardei de Aur (de acolo venea pe cer Calea Robilor), cît şi prin teritoriul cucerit de coaliţia germano-română în timpul Campaniei din Est (Constantin Virghil Gheorghiu a semnat, la vremea respectivă, reportajul de război Cu submarinul la asediul Sevastopolului).

Crimeea are un statut aparte în cadrul Ucrainei, ca republică autonomă, cu capitala la Simferopol.

După prăbuşirea URSS, peninsulă cedată de Moscova Ucrainei în 1954,  deşi făcea parte din vechea Rusie, Crimeea  a obținut de la puterea centrală ucraineană, dreptul de a-și  propriul guvern, propriul Parlament şi propriul preşedinte. În schimbul competențelor în anumite domenii, Guvernul de  la Simferopol e obligat să aplice legile ucrainene pe teritoriul Crimeii.

Ne aflăm în faţa unui teritoriu cu un statut aparte în cadrul Ucrainei, statut obținut ca urmare a voinței majorității populației din Crimeea, care e de alcătuită din ruși.

Prin tratatul semnat în 27 aprilei 2010 între Ucraina şi Rusia, Parlamentul ucrainean a extins staţionarea navelor ruse în Crimeea pînă în 2042.

Deosebit de important rămîne faptul că sub regimul Victor Ianukovici s-a promulgat o Lege modernă, europeană, potrivit căreia acolo unde minorităţile depăşesc 10%, a doua limbă oficială e limba lor. Naţionaliştii ucraineni au abrogat imediat această lege, după debarcarea lui Victor Ianukovici, invocînd că a fost dată de rusofilul Victor Ianukovici. Indiscutabil, Victor Ianukovici e rusofil. Numai că, în cazul acestei legi, fostul preşedinte a fost nu doar  mai proeuropean decît capetele pătrate care sînt naţionaliştii ucraineni ajunși  azi la Putere, dar şi un politician înţelept, pentru că unei peninsule cu 58,32% ruşi a nu-i acorda dreptul de a folosi şi rusa înseamnă a scoate cuiul unei grenade în Europa de Est.

Prima Lege adoptată de noua majoritate de la Kiev, dominată de susţinătorii politici ai Euromaidanului, a fost cea de răpire a acestui drept nu numai minorităţii ruse, dar şi minorităţii române.

Occidentul ne-a pus pe coji de nucă reclamîndu-ne drepturi cît mai largi pentru minorăţile de la noi, mai ales pentru cea maghiară. Cînd a venit vorba de uneltele sale de la Kiev, liderii fostei Opoziţii, Occidentul n-a zis nici pîs. E drept, nici noi, aflaţi pe poziţie de drepţi în faţa Occidentului, n-am denunţat această dezlănţuire incredibilă a naţionalismului ucrainean, unul dintre cele mai tembele naţionalisme din Europa de azi.

Repet, pentru o mai bună înţelegere a situaţiei din Crimeea, prezentată şi de presa noastră prin simpla preluare a clişeelor occidentale:

Gestionarea Republicii Autonome Crimeea rămîne în responsabilitatea autorităţilor de la Kiev.

Crimeea nu e singura bucăţică din Europa care pune problema autonomiei față de puterea centrală. Astfel de situaţii se întîlnesc şi în Spania, în Belgia şi, mai nou în Regatul Unit.

Marea provocare din faţa autorităţilor centrale o constituie stabilirea unui echilibru subtil între cerinţele legitime ale teritoriului care se vrea aparte şi cerinţele legitime ale păstrării teritoriului respectiv în cadrul statului unitar.

După cum arată istoria de după prăbuşirea URSS, situaţia din Crimeea a reprezentat o problemă greu de gestionat de autorităţile de la Kiev.

Legea prin care limba rusă e interzisă ca limbă oficială în Crimeea a stîrnit revolta populaţiei de etnie rusă din peninsulă.

Mediile occidentale ca şi cele româneşti se întrec în a vorbi de implicarea Moscovei în această revoltă.

O asemenea apreciere se constituie într-o greşeală enormă pentru cine vrea să reacţioneze corect la întîmplările din Crimeea.

Revolta ruşilor din Crimeea a fost sinceră.

Şi la noi, dacă Parlamentul ar abroga vreo lege prin care minoritatea maghiară ar pierde drepturi deja cîştigate, maghiarii s-ar revolta.

În Crimeea revolta a fost sporită de anumite lozinci net criminale de pe Euromaidan.

Asumate de extremiştii naţionalişti ucraineni – forţa armată a demonstrației  – aceste lozinci erau catogeric anti-ruseşti.

Nu împotriva Rusiei ca stat, ci împotriva ruşilor ca neam.

Televiziunile ruseşti, care sînt vizionate în Crimeea, au insistat enorm pe aceste lozinci, definindu-i pe susţinători drept fascişti. Fascişti în sensul fasciştilor nemţi care au invadat Rusia în 1941.

Încurajaţi şi de Moscova, ruşii din Crimeea au declanşat proteste, rapid transformate în luări cu asalt ale instituţiilor Republicii Autonome suspectate ca fiind de partea ”fasciștilor” de la Kiev şi prin asta anti-ruse.

Televiziunile Russia Today şi Rusia 24 au difuzat în neştire secvenţe cu demonstraţile de protest, unele violente, din Crimeea, în care ruşii îşi manifestau revolta faţă de ”fasciştii” de la Kiev.

Desigur, aceste secvenţe s-au adresat opiniei publice din Rusia, singura care contează acum pentru Vladimir Putin.

Ele au avut menirea şi de a dezvălui că Moscova foloseşte ca principal mijloc de acţiune Strada violentă,  instrument folosit şi de Occident la Kiev.

Dar nu numai atît.

Demonstraţiile, schimbarea cu forţa a autorităţilor pro-ucrainene lasă să se întrevadă ce urmăreşte Rusia în Crimeea.

Bag seamă că în Occident se vorbeşte de invazia rusească în Crimeea.

Oficial, nu există nici o invazie rusă în Crimeea.

Fireşte, în Crimeea sînt semnalaţi militari ruşi într-un număr sporit.

Numai că ei n-au însemnele Armatei Ruse.

Vladimir Putin a obţinut acordul Parlamentului pentru a trimite trupe.

De trimis n-a trimis.

Şi nici nu va trimite.

Aceasta deoarece jocul Rusiei constă în crearea unei ameninţări militare pentru ca Republica Autonomă Crimeea să iasă de sub puterea Kievului.

Referendumul din 30 martie 2014 nu va duce la alipirea Crimeei de Rusia, chiar dacă, poate, votul va cere asta.

Referendumul va duce la obținerea pentru Crimeea a unui statut asemănător celui al Transnistriei.

Prin ceea se va numi, ca și în cazul Euromaidanului de la Kiev, voința Poporului.

Orice reacție a Occidentului, a Americii la evenimentele din Crimeea trebuie să țină cont și de uriașa responsabilitate în crearea lor a naționalismului ucrainean de cap  pătrat.
CITIȚI ȘI

  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU: Victor Ponta caută un alt partid de pus în pieptul PSD, cum a fost PNL
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU: Victor Ponta i-a zis lui C. P. Tăriceanu că-i dă un post în Guvern numai dacă-i face rost de ceva trădători
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU: Prin unul dintre acele evenimente zise în Istoria poporului român drept expresia norocului chior, democrația din România fost salvată!
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU: Ultima Cuvîntare a lui Victor Ponta pe post de Nicolae Ceaușescu al USL
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU. USL – o Coaliție Măreață a cărei soartă stă într-un fleac: acceptarea lui Iohannis de către Victor Ponta
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Descinși la București din feudele lor, baronii PSD au încuviințat ruperea USL
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Victor Ponta o apără pe Mariana Cîmpeanu din PNL ca pe un penal din PSD
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Să nu ne smiorcăim cu Crin Antonescu!
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Cum vrea să stea pe sîrmă Crin Antonescu fie și în patru labe
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU. PNL abia aşteaptă să fie călcat în picioare de PSD!
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Cum a eșuat Traian Băsescu în încercarea de a redeveni Președintele României
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Dacă USL va supraviețui Crizei, PSD și PNL vor folosi guvernarea pentru a se cotonogi reciproc
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Numai în Opoziție Crin Antonescu ar fi credibil în apărarea statului de drept
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU. USL nu s-a rupt! Doar s-a crăpat și mai tare!
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Liderii PSD au dreptate în cazul Iohannis
  • ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Klaus Iohannis- sula înfiptă de Crin Antonescu în coasta lui Victor Ponta?