S-a încheiat reuniunea Comitetului Național Executiv al PSD. Decizia frizează absurdul: Liviu Dragnea, condamnat în primă instanță la un an cu suspendare pentru fraudarea votului la Referendum, a fost ales președinte interimar al partidului de guvernare.

Să ne lămurim.

Încă de la publicarea Rechizitoriului în cazul Referendumului, în octombrie 2013, am pus la îndoială Dosarul întocmit de DNA.

Pentru această poziție păstrată timp de doi ani, reafirmată după sentința pronunțată de prima instanță de la ÎCCJ, am  fost terfelit de Apostolii luptei împotriva corupției din presă. Liviu Dragnea a fost înfățișat de aceeași presă drept întruchiparea Baronismului absolut al PSD: afaceri dubioase, bogății nemăsurate, aroganță de ciocoi. Că aceeași ofițeri acoperiți l-au făcut în ultimele zile un Erou al luptei pentru reformarea PSD e altă poveste. Una care ține de Ordinul pe Unitate.

Una e însă apărarea lui Liviu Dragnea ca persoană împotriva unui abuz și alta e promovarea sa în fruntea partidului de guvernămînt ca președinte interimar. Președinte cu misiunea precisă de a organiza alegerile interne din PSD pentru funcția de președinte plin.

Victor Ponta a demisionat, pe motiv că nu vrea să afecteze imaginea PSD prin situația sa de urmărit penal. Teoretic, Victor Ponta poate fi scos de sub urmărire penală. Dar chiar trimis în judecată, poate spera la o achitare. Liviu Dragnea a fost condamnat deja într-o primă instanță la un an închisoare cu suspendare. Desigur, așa cum am mai scris și am mai spus, Dosarul e o făcătură a DNA. Pe drept sau pe nedrept, Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță pentru una din cele mai grave infracțiuni în democrație -Fraudarea votului popular-, mai gravă chiar decît infracțiunea de corupție. ÎCCJ a stabilit drept primă ședință de judecată la a doua instanță data de 28 septembrie 2015. După cum merg lucrurile la Înalta Curte mi-e greu să cred că Liviu Dragnea va fi achitat. Ar însemna  recunoașterea că Dosarul din 2013, interogarea alegătorilor în fața Bisericii din sat de către procurori, convocarea martorilor pentru a fi aduși cu autocarele în zori la București, condamnarea la un an suspendare în primă instanță au fost toate abuzuri ale Justiției transformate în Poliție Politică. Din punct de vedere al imaginii publice, e condamnat însă, și încă pentru o infracțiune mult mai gravă decît corupția în cazul unui politician:

Fraudarea votului.

Cum adică?

Victor Ponta demisionează doar pentru că e urmărit penal, în timp ce Liviu Dragnea candidează la președinția PSD. Liviu Dragnea a demisionat din toate funcțiile din partid, inclusiv din cea de membru al Biroului Permanent Național pentru a nu afecta imaginea partidului. Iată-l acum candidînd pentru cea mai înaltă funcție în partid!

Cea de a doua instanță nu cred că-l va achita. Cel mult îi poate păstra condamnarea cu suspendare. Dar dacă îl condamnă cu executare? Îl va ridica Poliția din Biroul de președinte al PSD?

Aceasta ar fi prima aberație în cazul deciziei luate de CExN al PSD.

A doua se referă la  felul în care a ajuns Liviu Dragnea în fruntea PSD.

Bogdan Iacob pe site-ul Inpolitics ne-a atras atenția asupra unui fapt peste care s-a trecut în zbor și din simplul motiv că, de mult, presa noastră neglijează adevărul că partidele au o Constituție peste care nu pot trece:

Statutul.

Statutul, o dată înregistrat la Tribunal, are putere de lege, și orice mișcare a partidului respectiv poate fi supusă unei instanțe de judecată.

Bogdan Iacob remarcă și pe drept cuvînt că alegerea unui președinte interimar de către CExN e în afara Statutului.

Decide, desemnează, poate, dar nu alege.

Articolul 159 al Statutului e cel care stipulează atribuțiile Comitetului Executiv Național. Printre multele atribuții – de la a pînă la z – articolul nu face referire un moment la alegerea președintelui interimar. Un alt articol, 136, referitor la convocarea Congresului Extraordinar al PSD trimite  la Comitetul Executiv Național astfel:

„(1) Congresul Extraordinar al PSD se convoacă la solicitarea Consiliului Naţional, a Comitetului Executiv Naţional, a 78 79 Grupurilor Parlamentare ale PSD din cele două Camere sau a cel puţin 16 Consilii judeţene ale organizaţiilor PSD. ”

Punctul c al articolului prevede posbilitatea ca Congresul să fie convocat:

„c) în situaţii deosebite.”

PSD se află într-o situație deosebită, provocată de demisia lui Victor Ponta.

Așadar, CExN putea cel mult să decidă convocarea unui Congres Extraordinar. Dar și acest Congres nu poate alege președintele PSD deoarece potrivit Articolului 137, paragraful 2:

„Preşedintele PSD este ales sau revocat de către toţi membrii de partid în cadrul alegerilor interne desfăşurate în baza Regulamentului de organizare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al partidului, elaborat de Biroul Permanent Naţional şi aprobat de Comitetul Executiv Naţional.”

În aceste condiții, supunerea la vot a președintelui interimar al PSD, în urma depunerii de  candidaturi, mi se pare o serioasă deraiere de la Statut, dar și de la realități.

Unul dintre candidați, cel mai agitat să parvină șef, a fost Liviu Dragnea.

E drept, CExN i-a dat funcția de coordonator politic al PSD. Numai că e o vorba de o funcție onorifică, una dată așa, ca să nu sufere prea tare că nu mai e al doilea om în partid.

Potrivit Statutului, interimarul se desemnează dintre membrii conducerii PSD, de regulă, dintre cei cu funcția cea mai apropiată de funcția de președinte.

Dintre cei 14 vicepreședinți, secretarul general și evident, președintele Consiliul Național.

În aceste condiții, CEXN era chemat să decidă președintele interimar nu prin depunerea de candidaturi, ci prin desemnarea, tot prin vot, a interimarului.

Liviu Dragnea e un simplu membru PSD.

De ce nu și-ar fi depus candidaturile și alți membri simpli?

E drept, Statutul nu prevede situația, absolut nouă, în care președintele PSD demisionează din funcție. Spiritul Statutului și bunul simț, Constituția oricărui om normal chiar și a unui lider PSD, ne spun însă că în această situație lucrurile ar trebui să se desfășoare astfel:

1. Se numește un președinte interimar, de regulă cel mai mare în funcție după președinte. În cazul PSD, potrivit Statutului, funcția cea mai mare e cea de președinte al Consiliului Național, cel mai important organism de conducere colectivă după organismul suprem Congresul.

2. Se decide organizarea de alegeri interne. Potrivit Statutului, Regulamentul de desfășurare a Scrutinului intern e elaborat de Biroul Permanent Național și aprobat de CExN.

Avînd în vedere importanța covîrșitoare a scrutinului, acesta ar putea fi decis chiar de un Congres Extraordinar.

3. Pînă la scrutin sau pînă la Congresul Extraordinar, conducerea e asigurată de președintele Consiliului Național, ca președinte interimar.

Ce s-a întîmplat la reuniunea Comitetului Executiv Național?

S-a votat un președinte interimar dintre doi candidați.

Unul dintre ei, cel care a și cîștigat, Liviu Dragnea, e un simplu membru de partid.

Dacă ar fi trebuit să decidă prin vot, CExN putea decide între doi membri ai Biroului Permanent Național sau între doi vicepreședinți.

Dintre toți membrii simpli de partid a cerut să fie votat doar unul Liviu Dragnea.

Dacă a fost vorba de vot, de ce n-a anunțat Biroul Permanent Național că poate participa orice membru de partid?

Ar fi fost într-adevăr o procedură cît de cît democratică. E mai mult decît curios că, deși Biroul n-a aprobat mai multe candidaturi, Liviu Dragnea a anunțat că el candidează.

Și a ajuns președinte al PSD.

Că e doar președinte interimar e  un argument invocat pentru a atenua impactul acestui eveniment halucinant:

Un condamnat la un an cu suspendare conduce partidul de Guvernămînt în România membră a UE!

După violul în grup de la Vaslui,  alegerea în fruntea PSD a unui condamnat penal mă convinge că trăim în România!