Ţara noastră are una dintre cele mai înalte rate de taxare a industriei miniere pe plan mondial, alături de China, Indonezia, Polonia şi Costa de Fildeş.
Dezbaterile recente din ultimele zile au adus în prim-plan cuantumul beneficiilor statului român în urma proiectului minier de la Roşia Montană, majoritatea politicienilor invocând necesitatea unei revizuiri a modelului de business aplicat. România are însă deja una dintre cele mai înalte rate de taxare a industriei miniere pe plan mondial, alături de China, Indonezia, Polonia sau Coasta de Fildeş. Această concluzie a apărut într-un studiu al profesorului american James Otto, cu o experienţă de zeci de ani ca expert al ONU şi al Băncii Mondiale în domeniul minier.
Taxele prea mari ar putea îndepărta investitorii
"O problemă esenţială pentru guverne şi investitori este: ce nivel de taxare reprezintă o împărţire corectă într-un proiect minier? Dacă taxele sunt prea mari, investitorii ar putea să se îndrepte către alte ţări pentru a investi, însă dacă sunt prea mici, statul în cauza ar renunţa prea uşor la venituri. Studiul a constatat că România, spre deosebire de alte ţări, are o Rată de Taxare Efectivă (RTE) foarte înaltă, iar pentru minele mai mici, sistemul fiscal ar avea ca efect decizia din partea multor companii de a nu investi, din cauza unei rate de profit insuficiente", potrivit documentului citat.
RTE reprezintă raportul dintre totalitatea taxelor şi impo zitelor pe care un agent economic le plăteşte către autorităţile de stat şi veniturile brute ale companiei. Principalele taxe luate în calcul sunt impozitele plătite de companie, redevenţele, accizele pe combustibili şi impozitele pe salarii.
Cât va câştiga statul din proiectul minier de la Roşia
Veniturile directe obţinute de statul român şi de autorităţile locale de-a lungul celor 18 ani de construcţie şi exploatare a minei de la Roşia Montană sunt estimate între 1,7 şi 3,3 miliarde de dolari. Variaţia depinde de prognozele în privinţa preţurilor, costurilor şi inflaţiei. Calculul a fost făcut la un preţ al aurului de 900$/uncia, o cotă de TVA de 19% şi o redevenţă de 4%.
James Otto a folosit ca variante indici de apreciere de 5% şi 10%, iar RTE variază între 44% şi 48%. RTE depinde de mai mulţi factori, precum nivelul producţiei, valoarea vânzărilor, costurile de operare sau nivelul taxelor, parametri care pot fi inconstanţi. Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) estimează în planul de afaceri o producţie de 7,9 milioane de uncii de aur şi de 28,9 milioane de uncii de argint.
O astfel de exploatare creează locuri de muncă
"Este esenţial ca guvernele să hotărască ce trebuie. (...) E bine să înţeleagă românii ce dezastru ecologic e acum la Roşia Montană. Orice ţară îşi foloseşte resursele, iar o astfel de exploatare creează locuri de muncă. Dacă acest proiect stă îngropat din '97 până acum, asta se întâmplă din cauza laşităţii oa menilor politici", a declarat preşedintele Traian Băsescu, care a vizitat luni Roşia Montană.
În opinia acestuia, România nu îşi mai poate permite să piardă, iar politicenii trebuie să ia decizia politică corectă cât mai repede posibil. RMGC este o companie românească ai carei acţionari principali sunt compania canadiană Gabriel Resources (80,69%) şi statul român, prin compania Minvest Deva (19,31%). Proiectul de la Roşia Montană presupune investiţii directe de două miliarde de euro şi un impact general estimat la PIB de 19 miliarde de dolari.
"Dacă taxele sunt mari, investitorii se îndreaptă către alte ţări. România are o rată de taxare foarte înaltă."
IONEL BLĂNCULESCU, analist economic
CIFRE
Peste 1.000 de companii vor câştig
Din punct de vedere economic, la o investiţie străină directă de 2 miliarde de USD, la preţul de astăzi al aurului, de 1.800 USD/uncie (1 uncie = 31,1034 gr.), producţia de aur, provenită din proiectul minier de la Roşia Montană, vândută ar ajunge la peste 15 miliarde USD, este de părere analistul economic Ionel Blănculescu.
Aproximativ 2,25 miliarde USD ar reprezenta cheltuieli cu bunuri, servicii şi forţa de muncă, efectuate în cea mai mare parte în România, în perioada celor 27 de ani ai proiectului (2 ani construcţia, 16 ani exploatarea, 9 ani închiderea şi reamenajarea/ecologizarea mediului), mai scrie acesta pe blogul personal.
Alte 4 miliarde USD ar reprezenta venituri la bugetul de stat, sub formă de impozite, taxe, redevenţe şi dividende, iar aproximativ 8 miliarde USD, contribuţii cumulate la PIB ul românesc.
"Dacă punem la socoteală şi efectul de multiplicare, adică veniturile obţinute pe orizontala acestei industrii, unde vor opera suplimentar, numai graţie proiectului Roşia Montană, peste 1.000 de companii, atunci vom ajunge la un efect total de 56 la sută din valoarea proiectului. Cu un factor de multiplicare de 3,5 ori, România va putea să câştige aproximativ 20 miliarde USD", mai explică Blănculescu.
CALCULE
Veniturile statului şi rata efectivă de taxare
Citiţi şi:
- Băsescu, la Roşia Montană: "Locurile de muncă sunt mină de aur"
- Sebastian Vlădescu: "Proiectul Roşia Montană este un proiect util"
- Roşia Montană - câştigul României între mit şi realitate
- Traian Băsescu: Susţin proiectul Roşia Montană
- Roşia Montană - câştigul României între mit şi realitate
- EDITORIALUL EVZ: Apel către popor: Băsescu fură aurul!
Recomandările noastre
