România se confruntă cu o pierdere temporară a unei tranșe importante de fonduri europene, în valoare de 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Suma totală solicitată prin această cerere este de 2 miliarde de euro, însă Guvernul nu a reușit să îndeplinească toate jaloanele necesare pentru a primi integral fondurile. Conform surselor, România a îndeplinit doar 68 din cele 74 de jaloane prevăzute în această etapă a PNRR, ceea ce a dus la reținerea parțială a sumei.
Jaloanele din PNRR neîndeplinite și impactul lor
Din cele șase jaloane neîndeplinite, o parte au fost realizate doar parțial, iar altele nu au fost atinse deloc. Aceste jaloane neîndeplinite sunt esențiale pentru finanțarea unor proiecte importante din diverse sectoare ale economiei. Printre acestea se numără:
- Numirile în companiile din Energie și la super-agenția AMEPIP, care întâmpină probleme de incompatibilitate și lipsă de transparență în procedurile de selecție.
- Scăderea pragului pentru microîntreprinderi, o măsură politică aflată încă în discuție, dar care nu a fost implementată la timp.
- Metroul din Cluj-Napoca, un proiect de mare amploare, este afectat de pierderea unei finanțări de 300 de milioane de euro, lucru ce pune sub semnul întrebării viitorul acestui proiect vital pentru infrastructura locală.
- Alte două jaloane rămân neclare, însă surse indică faptul că ele sunt legate de contractele pentru lucrările feroviare și de numirile în funcțiile de conducere ale companiilor din Transporturi.
Probleme în implementarea jaloanelor din PNRR
Unul dintre jaloanele cheie neîndeplinite este operaționalizarea Agenției pentru Modernizarea și Eficientizarea Patrimoniului Imobiliar al Statului (AMEPIP). Agenția trebuia să devină funcțională, dar demisia foștilor șefi și menținerea acestora în poziții interimare, în ciuda problemelor de incompatibilitate, a dus la întârzieri semnificative.
De asemenea, la nivelul companiilor din Energie, selecția membrilor consiliilor de administrație a fost contestată, fiind considerate necorespunzătoare din punct de vedere al transparenței și al respectării criteriilor de competență.
Metroul din Cluj-Napoca este un alt proiect important care riscă să piardă finanțarea. Acesta este afectat de probleme legate de procedurile de licitație și implementare, fapt ce a dus la pierderea sumei de 300 de milioane de euro din fondurile PNRR.
Scăderea pragului pentru microîntreprinderi
Un alt jalon discutat și neîndeplinit până în prezent este scăderea pragului pentru microîntreprinderi.
Premierul Marcel Ciolacu a menționat că această măsură necesită o decizie politică fermă pentru a se stabili dacă România va renunța la regimul actual al microîntreprinderilor. Această măsură este una controversată, având un impact semnificativ asupra mediului de afaceri și a companiilor mici, însă amânarea implementării poate afecta finanțarea din PNRR, scrie economedia.ro.
Următorii pași pentru Guvernul României
Guvernul are la dispoziție șase luni pentru a remedia situația și a îndeplini toate jaloanele restante. Dacă acestea vor fi realizate, există șansa ca România să recupereze sumele reținute din cererea de plată numărul 3.
Ministrul Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat că mai există posibilitatea de a negocia cu Comisia Europeană în legătură cu anumite jaloane considerate încă în discuție, dar care nu au fost îndeplinite complet până în prezent.
România riscă să piardă sume semnificative din finanțările alocate prin PNRR dacă nu reușește să își îndeplinească angajamentele asumate. Într-o perioadă în care proiectele de infrastructură, energie și dezvoltare economică sunt cruciale pentru modernizarea țării, întârzierile și neconformitățile în implementarea reformelor pot avea un impact negativ major pe termen lung.