Partidele parlamentare, Guvernul și Președintele României au ajuns la un consens politic privind planul de renunțare la moneda naționalăși trecerea României la moneda euro indiferent de cine ajunge la guvernare. O primă analiză cu ce riscă românii și ce ar putea să câștige a intrat deja în lucru.

Toți președinții partidelor parlamentare au semnat la Snagov, pe 21 iunie 1995, un document intitulat „Strategia națională de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană”. În ziua următoare, pe 22 iunie 1995, ministrul de Externe de la vremea respectivă, Teodor Meleșcanu, a depus, la Paris, cererea oficială a României de aderare la UE, cerere însoțită de „Declaraţia de la Snagov”.

Când a aderat la Uniunea Europeană, în 2007, România s-a obligat legal să treacă la moneda euro atunci când va îndeplini o serie de ținte economice (denumite oficial „criterii de convergență”) care să demonstreze că a recuperat decalajele de dezvoltare față de statele din vestul Europei. Declarativ, România se pregătește încă din 2005 de trecerea la moneda euro. În realitate, clasa politică nu doar că nu a stabilit niciodată un termen oficial pentru aderare, dar nu a realizat nici măcar o schiță cu pașii de urmat.

 

Iarna asumării politice

Pentru prima oară, într-un document oficial al statului român, se avansează o dată privind semnarea unei noi „Declarații de la Snagov”. Guvernul a înființat, pe 21 martie 2018, o Comisie Națională de fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro. Comisia va realiza un Calendar de trecere a României la moneda euro, precum și o listă cu reformele necesare. Calendarul și reformele vor fi prezentate tuturor partidelor politice parlamentare, pentru asumare politică prin „consens”, până la data de 15 noiembrie 2018, prevede Ordonanța de Urgență a Guvernului. După consensul politic al partidelor, Guvernul și Parlamentul vor adopta proiectele de acte normative necesare implementării măsurilor de adoptare a monedei euro.

 

Acord larg

În prima ședință a Comisiei naționale privind trecerea la moneda euro, în data de 12 aprilie, s-a ajuns la un prim consens politic. „Participanții la reuniune au subliniat că obiectivul de aderare la zona euro excede ciclului electoral, iar intrarea în zona euro trebuie să fie unul dintre proiectele de ţară prioritare ale României, asupra căruia este nevoie de un larg consens și de coagularea întregii societăți. În acest context, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, reprezentanții Academiei Române și ai partidelor politice au subliniat că vor susține demersurile de pregătire pentru aderarea României la zona euro”, a transmis Guvernul, într-un comunicat de presă.

 

Cele trei scenarii

Comisia națională privind trecerea la moneda euro nu a stabilit încă data pentru aderare. Însă, într-una din analizele care au ajuns pe masa comisiei, realizată de prof. univ.dr. Aura Socol, sunt prezentate trei variante. Astfel, dacă România ar înregistra în medie, în fiecare an, o creștere economică de 5%, ar putea adera la euro peste 16 ani, adică în 2034, atunci când ar ajunge din urmă media de dezvoltare a Zonei Euro. Dacă România ar adera la moneda euro când a parcurs doar 75% din drumul către media Zonei Euro, acest lucru s-ar putea întâmpla în 6 ani (2024). Cel mai devreme, potrivit estimării, este ca România să treacă la moneda euro peste 4 ani, adică în 2022, cu un nivel de convergență de 70% din media Zonei Euro.

 

Pericole și avantaje

Potrivit analizei Aurei Socol, o aderare a României la Zona Euro ar elimina riscul valutar și ar aduce României mai multă credibilitate în fața investitorilor și a băncilor. Astfel, printre avantaje sunt enumerate: creșterea exporturilor, eliminarea riscului ratei de schimb, poziţie internaţională mai avantajoasă, eliminarea riscului atacului speculativ asupra monedelor naționale, creșterea investițiilor străine directe.

 La polul opus, principalul dezavantaj și cel mai mare preț plătit de România ar fi „renunţarea la independenţa politicii monetare (adică manevrarea ratei dobânzii şi a cursului de schimb)”. Mai mult, „în timp, o mai multă integrare europeană înseamnă și delegarea de mai multe competențe de la nivel național către Zona Euro”.

La capitolul riscuri mai este enumerată posibilitatea apa riției unor „costuri financiare suplimentare (vezi criza datoriilor din Zona Euro, când povara a trebuit împărțită)” De asemenea, documentul menționează că „realitatea a arătat la ce riscuri sunt expuse statele care intră cu decalaje de dezvoltare” în Zona Euro: creșterea șomajului, creșterea prețurilor, scăderea veniturilor.

 

Cine gândește planul

Comisia națională privind planul de aderare la moneda euro este condusă de doi președinți – premierul Viorica Dăncilă și președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, și de doi vicepreședinți – guvernatorul BNR Mugur Isărescu și viceprim-ministrul Viorel Ște fan.

Din comisie mai fac parte câte unul-doi oficiali din Administrația Prezidențială, Institutul Național de Statistică, Comisia Națională de Prognoză, Autoritatea de Supraveghere Financiară, „5 personalități ale științei, culturii și vieții academice universitare”, ONG-uri, ministrul Finanțelor și cel al Afacerilor Europene, Academia Română, câte un expert desemnat de fiecare partid politic parlamentar, patronatele și sindicatele și asociații ale Consiliilor Județene, orașelor și comunelor.

 

Știați că...

● România are obligația trecerii la moneda euro, obligație legală asumată prin tratatele europene, fără să fie specificată o dată concretă pentru acest lucru?

● Moneda euro este utilizată de aproximativ 337,5 milioane de cetățeni ai Uniunii Europene?

● Singurele state membre UE care nu sunt obligate să treacă la moneda euro sunt Danemarca și Regatul Unit, care au în tratatele UE așa-numitele „clauze de neparticipare”?

● Euro este în prezent moneda a 19 state: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Țările de Jos? Lituania este țara care s-a alăturat cel mai recent (din 1 ianuarie 2015) grupului Zonei Euro.