România, agendă săracă la Frankfurt

La cel mai mare târg de carte din lume, care începe mâine, mergem cu doar doi autori.

Centrul mondial al businessului cărţii se deschide mâine, la Frankfurt, unde peste 7.000 de expozanţi din 101 ţări îşi aranjează standurile. Startul celui mai mare târg de carte din lume va fi dat oficial în această seară de preşedintele Turciei, Abdullah Gul, şi de laureatul Nobel Orhan Pamuk, ţara lor fiind invitata de onoare a ediţiei din acest an, a 60-a.

Până pe 19 octombrie, sunt programate peste 2.700 de lansări, întâlniri cu autori şi expoziţii, doar patru dintre acestea fiind pe agenda României. Deşi cele 31 de edituri româneşti au parte de un spaţiu mai generos decât anul trecut (142 de metri pătraţi, cu 40 mai mult) şi de un buget ceva mai consistent, de 462.000 de lei, alocat de Ministerul Culturii şi Cultelor, programul ţării noastre la Frankfurt e „subţire“. Doar două lansări

În cinci zile de târg, doar doi scriitori români îşi vor lansa la târg volumele proprii: Gabriela Adameş teanu (pe 17 octombrie) şi Norman Manea (18 octombrie), ambii invitaţi de Polirom. Vor vorbi despre operele lor criticii Daniel Cristea-Enache şi Carmen Muşat, la eveniment fiind aşteptaţi şi editorii străini ai cărţilor lor. Cei doi autori vor fi angrenaţi şi în dezbaterea „Literatură şi exil“, moderată de jurnalistul „Deutsche Welle“ Rodica Binder, care va avea loc sâmbătă, 18 octombrie, de la ora 14.00. Alţi doi scriitori români se vor afla la stand: Horia Gârbea, care va susţine o lectură joi, şi Radu Paraschivescu, în calitate de coordonator al colecţiei „Râsul lumii“ de la Humanitas. În total, pe rafturile standului românesc vor sta circa 1.000 de titluri. Designul conceput de MCC este unul de contrast: mobilier roşu cu alb.   „Verbe de bază: a vinde şi a cumpăra“

Agenda comună ne e săracă la Frankfurt, pentru că businessul nu lasă loc de lansări şi lecturi publice, argumentează editorii. În plus, competiţia de pe piaţă îi forţează să pună accentul pe cumpărarea titlurilor străine, nu pe vânzarea celor autohtone, cele mai bune contracte fiind parafate aici. „Pentru că la Frankfurt două sunt verbele de bază - a vinde şi a cumpăra drepturi de autor -, şi echipa Humanitas, care va fi prezentă acolo, îşi propune să «conjuge» cât mai des şi cât mai fără greşeală aceste două verbe“, declară Lidia Bodea, directorul general al Humanitas.

Editura are în program peste 100 de întâlniri cu agenţi literari şi editori străini, antamate încă de astă-vară. Pe lângă autorii deja intraţi, prin traduceri, în circuitul occidental (Mircea Cărtărescu, Horia-Roman Patapievici, Andrei Pleşu, Neagu Djuvara, Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana, Stelian Tănase, Lucian Boia), Humanitas vrea să exporte nume ca Radu Parschivescu sau Petru Cimpoeşu.

Cu prilejul târgului, Polirom pune la dispoziţia editorilor străini şi un site specializat în limba engleză, www.romanianwriters.ro, cu scurte biografii ale 35 de autori români, prezentări de carte şi fragmente din operele lor, traduse. În curând, site-ul va avea o variantă în germană şi una în franceză, iar numărul scriitorilor prezentaţi se va dubla.

OFERTĂ AUTOHTONĂ

Străinii, interesaţi de „Spada“

Pentru prima dată, Tritonic va încerca să vândă un autor român, Bogdan Teodorescu. „Mai multe edituri străine din Turcia, Franţa, Germania, Marea Britanie şi Finlanda sunt interesate de romanul politic «Spada» şi de volumul «5 milenii de manipulare». Negocierile se află în faze avansate“, precizează Andreea Manea, PR-ul editurii. Tritonic îşi pune speranţe şi în românca de origine turcă Zully Mustafa, din Medgidia, al cărei roman de debut, „Strugurii s-au copt în lipsa ei“, are mari şanse să apară în Turcia.

Cum RAO, care nu publică autori români, îşi încheie 50% dintre contracte la târgul german, anul acesta va ochi cât mai multe thrillere. „Frankfurt este, ca în fiecare an, un târg al marilor speranţe, în condiţiile în care în proporţie de peste 50 la sută, titlurile publicate la RAO în decursul unui an se bazează pe propunerile primite acolo. Ne aşteptăm la o ofertă bogată de autori de thriller istoric, un gen bine reprezentat în ultima vreme, numit «fenomenul editorial al ultimului deceniu»“, explică Alina Bratu, reprezentanta RAO. Editura Trei are în vizor o autoare pe care o vor publica în curând, Salwa al Neimi („Proba mierii“), invitată specială a târgului.