România, acoperită de praf saharian. Zonele afectate de fenomenul enervant

România, acoperită de praf saharian. Zonele afectate de fenomenul enervant Sursa foto: Pixabay

Încă un nor de nor de praf saharian  va ajunge în Europa. Țara noastră va fi afectată de acest fenomen.  Anunțul vine din partea Serviciului Copernicus de Monitorizare a Atmosferei (CAMS) al Uniunii Europene. Potrivit specialiștilor, valul dens va reduce vizibilitatea și va acoperi zonele exterioare.

Nor de praf saharian peste România

Serviciul Copernicus de Monitorizare a Atmosferei a anunțat că norul de praf saharian a trecut peste Spania și a ajuns în sud-estul Franței, Germania și colțul de sud-est al Marii Britanii. Fenomenul a putut fi observat prin apusuri colorate, însă a lăsat depozite de praf pe mașini, geamuri și clădiri.

Praf saharian din nou în România

Sursa foto: 243666928 © Miguel Perfectti | Dreamstime.com

Din cauza acestui fenomen, în sudul și estul Spaniei, particulele fine cunoscute ca PM10, care pot fi inhalate, au depășit limitele de siguranță ale UE. Astfel, cetățenii din mai multe regiuni ale Spaniei s-au plâns de calitatea proastă a aerului. Specialiștii de la Copernicus spun că unii senzori au înregistrat concentrații de PM10 de patru ori mai mari decât limita acceptată.

 

Ne puteți urmări și pe Google News

 

Vremea caldă a favorizat formarea norului

Experții afirmă că vremea caldă a contribuit la formarea și deplasarea norului de praf saharian. Deși praful din Sahara ajunge periodic în Europa, în ultimii ani s-a înregistrat o creștere a frecvenței acestor evenimente.

Potrivit experților, schimbările climatice vor aduce și alte fenomene de acest gen.

Praf saharian

Sursa foto: Pixabay

Încă un nor de praf saharian ajunge în țara noastră

Primii doi nori de praf au traversat Europa peste Marea Mediterană și sudul Europei.  Aceștia au ajuns și în România, însă specialiștii spun că nu există motive de îngrijorare.

„Cu toate că nu este neobișnuit ca norii de praf din Sahara să ajungă în Europa, a existat o creștere a intensității și frecvenței unor astfel de episoade în ultimii ani, care ar putea fi atribuită modificărilor tiparelor de circulație atmosferică”, spune Mark Parrington, om de știință la CAMS.