Prețurile la energie electrică în Uniunea Europeană au fost, în unele state membre ale blocului comunitar, de aproximativ cinci ori mai scumpe în ianuarie 2022 față de aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai semnificative majorări de prețuri au fost raportate în Grecia, Croația și Bulgaria. România ocupă al treilea loc în topul statelor care se confruntă cu o criză uriașă la această utilitate.
Țări din întreaga UE impun plafoane pentru prețurile la energie electrică, reduc taxele și subvenționează consumatorii vulnerabili. Guvernele statelor ce fac parte din blocul comunitar cheltuiesc miliarde de euro pentru a ajuta populația să facă față facturilor de energie electrică în creștere, dar acest lucru vine la pachet și cu probleme pentru bugetele naționale.
Gaură uriașă în bugetele guvernamentale
Creșterea prețurilor la energie electrică este determinată în mare parte de majorarea prețurilor la gazele naturale. Acest lucru a determinat Spania, de exemplu, să solicite reformarea pieței de energie electrică a blocului comunitar, în timp ce Polonia dorește o modernizare a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii.
Măsurile sunt, însă, soluții pe termen lung. Pe termen scurt, guvernele pun la bătaie o mulțime de bani.
După ce Comisia Europeană a precizat că nu va interveni în criza de energie, în toamna anului trecut, țările UE au început să pună în aplicare opțiunile de politică susținute de Bruxelles pentru a ține sub control costurile de consum.
Impact de miliarde de euro pentru combaterea crizei energetice
„Fiecare țară a mers pe drumul ei”, a declarat Simone Tagliapietra, de la centrul de reflecție Bruegel, cu sediul la Bruxelles, pentru publicația Politico.
Setul de măsuri din Spania include reduceri de taxe, ajutoare în numerar în Franța, plafoane de preț pentru încălzire în Grecia și reduceri pentru eficiență energetică în Olanda. Costul este ridicat și în creștere.
Impactul bugetar pentru 11 țări analizate de sursa citată variază de la cel puțin 210 milioane de euro în Irlanda la 20 de miliarde de euro în Franța.
România - locul trei în topul statelor cu cele mai mari scumpiri
În altă ordine de idei, țara noastră ocupă al treilea loc în lista statelor UE care au înregistrat cele mai mari majorări de prețuri la energie electrică în luna ianuarie 2022 față de aceeași perioadă a anului trecut.
Prețurile la electricitate în Grecia, Croația și Bulgaria au fost de aproximativ 5 ori mai mari în ianuarie 2022 decât în ianuarie 2021/ Sursă: Politico
Pe primul loc se află Grecia, care a raportat majorări de prețuri de 5,4 ori mai mari la începutul acestui an, față de debutul anului 2021.
În aceeași perioadă de timp, Croația a înregistrat creșteri de preț la energia electrică de 4,9 ori mai mari, pe același loc cu Bulgaria.
Populația română s-a confruntat, începând cu luna ianuarie 2022, cu prețuri mai scumpe de 4,7 ori la energie electrică față de aceeași perioadă a anului trecut.
2022, anul în care prețurile ating un „nivel istoric ridicat”
Țările UE au luat măsuri variate pentru a împiedica creșterea prețurilor la energie să lovească prea puternic cetățenii.
Deși acestea au ajutat până acum să țină la distanță nemulțumirea populară, cele mai multe dintre ele au fost puse în aplicare pornind de la premisa că prețurile la energie vor scădea până în primăvară; experții spun că acest lucru este puțin probabil. O analiză realizată de banca ING arată că „este probabil ca prețurile să rămână la un nivel istoric ridicat” în acest an.
La aceasta se adaugă incertitudinea cu privire la o eventuală invazie militară a Ucrainei, ceea ce ar da peste cap calculele pieței gazelor.
„Dacă ne uităm la piețele futures, gazele naturale vor rămâne scumpe, și asta fără să luăm în considerare ce s-ar putea întâmpla cu prețurile dacă va izbucni un conflict în Ucraina”, a spus Tagliapietra.
„Statul nu are cum să acopere acest decalaj”
Plafoanele prețurilor la energie, reducerile de taxe și alte măsuri se adaugă unei creșteri uriașe a cheltuielilor guvernamentale cauzate de pandemie. Datoria publică în zona euro depășește 97% din PIB, iar țări precum Grecia, Italia și Spania au niveluri de îndatorare de peste 120% din PIB. Deși normele UE care limitează datoria la 60% au fost suspendate din martie 2020, țările membre sunt în continuare sub presiune pentru a ține cheltuielile sub control.
„Nu există decât o perioadă limitată de timp în care poți să reduci taxele sau să păstrezi subvențiile largi”, a spus Tagliapietra.
„Costurile cu energia pentru companiile italiene sunt așteptate să sară de la 8 miliarde de euro în 2019 la 37 de miliarde de euro în acest an ... Statul nu are cum să acopere acest decalaj, iar aici vorbim doar de întreprinderi, nu și de familii”, a mai completat Tagliapietra.
Populația trebuie să limiteze consumul de energie electrică
Specialistul a precizat că guvernele vor concentra probabil viitoarele măsuri asupra gospodăriilor cu venituri mici, încurajând în același timp gospodăriile și întreprinderile să își asume „schimbările comportamentale fără precedent” necesare pentru a-și reduce facturile la electricitate.
„Vedem deja aceste schimbări pe partea industrială, cu companii care își mută procesele de producție în weekend sau produc doar într-un număr limitat de zile pe săptămână, ca urmare a majorării prețurilor”, a spus Tagliapietra. „Oamenilor nu le place să li se spună cum să își trăiască viața, dar guvernele vor trebui să găsească o modalitate plăcută și blândă de a le spune consumatorilor să își limiteze consumul de energie”.
În condițiile în care nu se întrevede niciun răgaz din cauza prețurilor ridicate la energie, există, de asemenea, presiuni pentru o regândire mai profundă a modului de funcționare a piețelor de energie din UE, lucru pe care Spania l-a promovat.
„Aceste măsuri de urgență au fost luate pentru a rezolva efectele imediate, dar nu ar trebui să ne scutească de o reflecție mai complexă... cu privire la structurarea pieței energiei electrice în Europa”, a declarat ministrul francez al tranziției ecologice, Barbara Pompili.