România a înregistrat cea mai scăzută pondere a studenţilor care lucrează. Bulgaria și Ungaria, peste media țării noastre

Sursa: arhiva EVZ

Aproximativ 23% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani din sistemul de educaţie formal erau angajaţi, anul trecut, în timp ce 3% căutau un loc de muncă şi erau disponibili pentru a începe lucrul.

În rândul statelor membre UE, cea mai ridicată pondere a studenţilor şi stagiarilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani din sistemul de educaţie formal, care erau şi angajaţi, se înregistra anul trecut în Ţările de Jos (70%), Danemarca (49%) şi Germania (42%). În cealaltă parte a clasamentului,cea mai scăzută pondere era înregistrată în România (2%), Slovacia (4%), Ungaria şi Bulgaria, ambele 5%).

În 2021, cea mai ridicată pondere a studenţilor şi stagiarilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani care nu lucrau se înregistra în Suedia (14%), Finlanda (9%) şi Ţările de Jos (7%). Pe de altă parte, sub 1% dintre studenţii şi stagiarii din această grupă de vârstă nu lucrau în Cehia, România, Ungaria şi Croaţia.

Mai multe femei a participat la educația formală

În același timp, ponderea femeilor care participau la educaţia formală era mai ridicată decât cea a bărbaţilor. Acest lucru s-a întâmplat în special la grupa de vârstă 20 - 24 de ani, 54% femei faţă de 45% bărbaţi. Furnizarea unei educaţii bune tinerilor este un obiectiv important deoarece le determină viitorul. Cât de rapid fac tinerii tranziţia de la educaţie la piaţa muncii variază semnificativ în rândul statelor membre UE. În unele ţări, tinerii încep să muncească (de exemplu part-time, în weekend sau slujbe pentru studenţi) încă de când sunt în sistemul de educaţie formal.

De ce a început Gheorghe Gheorghiu-Dej desprinderea de URSS? Află răspunsul din noul număr „Evenimentul Istoric”

Blestemul minelor de sare. Catastrofele din Ocna Mureș, un scenariu posibil pentru Slănic Prahova

Aceste evoluţii sunt determinate de sistemele naţionale de educaţie şi de formare profesională, precum şi de alţi factori. Aici se regăsesc caracteristicile pieţei muncii la nivel naţionali şi factori culturali.

Rata șomajului în România

În ceea ce privește rata șomajului din România, în luna iunie 2022 a scăzut cu 0,1 puncte procentuale, la 5,3%, faţă de cea înregistrată în luna precedentă. De asemenea, rata şomajului la bărbaţi a fost cu 1,2 puncte procentuale mai mare decât la femei.

Rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) s-a menținut în la nivel ridicat, respectiv respectiv 22,7%, informa Institutul Naţional de Statistică (INS). Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna iunie a anului 2022 a fost de 439.900 persoane. Este în scădere atât faţă de luna precedentă (451.000 persoane), cât şi faţă de luna iunie 2021 (443.300 persoane).

Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 1,2 puncte procentuale pe cea a femeilor. Valorile respective sunt de 5,8% în cazul persoanelor de sex masculin şi 4,6% în cazul celor de sex feminin. Pentru persoanele adulte, 25-74 ani, rata şomajului a fost estimată la 4,2% pentru luna iunie 2022 (3,5% în cazul femeilor şi 4,7% al bărbaţilor). Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 74,4% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna iunie 2022 potrivit datelor furnizate de Eurostat.