România a câştigat la Haga 30 de miliarde de dolari ipotetici

Cantităţile de gaze şi ţiţei care ne revin, în urma verdictului, nu sunt cunoscute cu exactitate.

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga i-a dat ieri avantaj României într-o dispută veche de 40 de ani, purtată cu URSS şi, mai apoi, cu Ucraina, pe o suprafaţă bogată în hidrocarburi din platoul continental al Mării Negre.

• Concret, România a căpătat jurisdicţie asupra a 80% din suprafaţa disputată şi, implicit, acces la o cantitate estimată de 70 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi 12 milioane de tone de ţiţei.
• Valoarea comercială a acestor zăcăminte, la ora actuală, se ridică la peste 30 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă mai puţin de 20% din PIB-ul României pentru 2009. Însă această cantitate îi oferă ţării noastre o independenţă energetică, mai ales în domeniul gazelor naturale. Dacă ar fi să consumăm gaze doar din cantitatea estimată care se găseşte în zona care revine României am fi asiguraţi cel puţin patru ani.
• În situaţia în care vorbim despre gazele importate, la nivelul din 2008, de 4,5 miliarde de metri cubi, am putea fi independenţi de Rusia cel puţin 15 ani.

Dincolo de aspectul economic, decizia CIJ marchează un pas înainte în relaţiile bilaterale Bucureşti-Kiev, care mai au însă de rezolvat problema canalului Bâstroe sau pe cea a minorităţilor.

VERDICT

Cea mai mare voce a României. A fost adulată în toată lumea, dar a murit în sărăcie şi uitare

Renunțarea la ora de vară, hotărâre istorică. Argumentele din spatele deciziei

Cea mai avantajoasă soluţie posibilă pentru ţara noastră

Hotărârea CIJ, adoptată în unanimitate de cei 15 judecători, un caz rar întâlnit la Haga, oferă României jurisdicţie şi drepturi suverane - în principal de exploatare a resurselor - asupra a 79,3% din suprafaţa de 12.000 de kilometri pătraţi disputată cu Ucraina. Adică 9.700 de kilometri pătraţi, care ar conţine, potrivit Ministerului Român de Externe (MAE), în jur de 70% din resursele de hidrocarburi estimate a fi prezente în zonă. Estimările lui Aurescu

Soluţia de delimitare a platoului continental al Mării Negre, aşa cum a fost ea decisă de CIJ, este favorabilă României. „Este o linie clar mai avantajoasă decât o soluţie care ar fi putut să fie obţinută prin negociere. Este o linie mai bună decât orice propunere pe care cealaltă parte, de-a lungul întregului proces, a propus-o părţii române“, a declarat, ieri, agentul României la CIJ, Bogdan Aurescu.

Aurescu a şi înaintat imediat o primă estimare a resurselor care ar reveni României în urma verdictului: 70 de miliarde de metri cubi de gaz şi 12 milioane de tone de petrol. Analistul Iulian Chifu sublinia însă, ieri, pentru EVZ, că adevărata cantitate a resurselor de hidrocarburi nu este totuşi cunoscută. Eforturile zadarnice ale Kievului Instanţa de la Haga nu a stabilit statutul Insulei Şerpilor, dar a hotărât că ea nu poate influenţa delimitarea platoului continental în sensul dorit de Ucraina. „Curtea conchide că, în contextul acestui caz, Insula Şerpilor nu ar trebui să aibă niciun efect asupra delimitării, altul în afara celui care decurge din rolul arcului de 12 mile nautice din marea sa teritorială“, a precizat ieri hotărârea CIJ. Subînţeles, efectul juridic al insulei este cel al unei formaţiuni stâncoase.

Hotărârea CIJ a ignorat astfel toate eforturile Kievului, care a construit o bancă, un oficiu poştal şi alte clădiri, alături de postul de grăniceri existent, cu scopul declarat de a dovedi că insula poate susţine o viaţă economică şi are, prin urmare, drept la platou continental şi zonă economică exclusivă.

OPINII DIFERITE

Statutul Insulei Şerpilor: e o stâncă! Ba e o insulă!

Preşedintele Traian Băsescu a salutat ieri, din Ungaria, „marele succes al Ministerului de Externe al României“, în urma deciziei de la Haga. „În continuare, vom vedea ce facem“, a spus şeful statului. Referitor la Insula Şerpilor, Băsescu a precizat, la întoarcerea la Bucureşti, că aceasta „îşi păstrează în continuare statutul de stâncă“. „Nu poate defini apele teritoriale ale nimănui“, a precizat preşedintele.

În vreme ce Bogdan Aurescu a estimat cantitatea de hidrocarburi care s-ar afla în zona asupra căreia România a căpătat jurisdicţie, şeful său, Cristian Diaconescu, s-a arătat mult mai prudent.

„Deocamdată trebuie să fim rezervaţi şi prudenţi în ceea ce priveşte încurajarea unor abordări privind o exploatare extraordinară în acea zonă. Nu s-au făcut prospecţii extrem de detaliate din acest punct de vedere. Există rezerve de hidrocarburi, dar urmează să vedem în ce cantitate şi în ce măsură putem să ajungem la ele“, a precizat ministrul român de externe. Ucraina salută decizia „obiectivă“ a instanţei

Ministerul ucrainean de Externe a apreciat ieri că decizia CIJ este una „obiectivă“, potrivit Interfax, preluat de Mediafax. Purtătorul de cuvânt al ministerului, Vasil Kirilici, a afirmat că diplomaţii ucraineni vor studia amănunţit această decizie şi apoi vor formula poziţia finală a Kievului.

Potrivit lui Kirilici, reglementarea acestei dispute „ajută Ucraina să se apropie de Europa“ şi aprofundează cooperarea sa bilaterală cu România. Acelaşi purtător de cuvânt, citat de „Kyiv Post“, a subliniat că CIJ a conferit oficial Insulei Şerpilor statut de insulă.

Administraţia prezidenţială ucraineană a precizat la rândul ei că decizia CIJ creează condiţii favorabile pentru ca ambele ţări să atragă investiţii străine. (A constribuit Alex Negru)

ESTIMĂRI

Zăcămintele, greu de evaluat şi de către analişti Prin accesul direct la zona de aproape 80% din platforma continentală disputată de România şi Ucraina, ţara noastră şi-a câştigat independenţa energetică faţă de Rusia pentru cel puţin 15 ani. Conform lui Gicu Boroşi, director general al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), rezervele care îi vor reveni României sunt greu de estimat.

„Pot fi mai mari sau mai mici decât cele 70 miliarde de metri cubi de gaze şi 12 milioane de tone de ţiţei“, a spus acesta. Estimările au fost făcute în urmă cu câţiva ani prin similitudine cu alte zăcăminte, deja descoperite în zone apropiate, fiind rezultatul mai multor studii. Dacă ar fi să calculăm la valoarea actuală, resursele estimate în seamnă peste 30 de miliarde de dolari. Calculul a fost făcut luând în considerare un preţ de 410 dolari/1.000 de metri cubi - valoare medie cu care Gazprom vinde gaze statelor europene - şi o cotaţie de 40 de dolari/baril. Investiţii necesare de sute de milioane de euro

Deşi valoarea comercială nu reprezintă o sumă exorbitant de mare, România îşi poate asigura o independenţă energetică. Însă, până la exploatarea celor două hidrocarburi, companiile care au sau vor avea în concesionare perimetrele din zona câştigată trebuie să investească sume de milioane de euro sau de dolari.

„În faza de explorare sunt necesare investiţii de 15-20 de milioane de dolari pentru o suprafaţă de 1.000 de kilometri pătraţi. În cazul în care se descoperă zăcăminte importante, în faza a doua, adică cea de exploatare, investiţiile vor fi mult mai mari, chiar de ordinul sutelor de milioane de dolari“, a declarat Mihai Gherman, director general adjunct în cadrul ANRM. Acesta a menţionat că aproximativ 50% din suprafaţa de 9.700 de kilometri pătraţi urmează să fie concesionată companiilor interesate.

Agenţia a primit deja mai multe scrisori de intenţie din partea unor companii româneşti şi străine, precum Rom petrol, Marahton Oil, Petrom, Valhalla Oil&Gas, Granby Oil&Gas, Nexus Energy. Totodată, alte companii româneşti au anunţat că sunt interesate să participe la licitaţie, printre care Romgaz şi Lukoil România.

Grupul austriac OMV, prin Petrom, deţine perimetrele Histria şi Neptun (care au fost în administrarea companiei petroliere româneşti în urmă cu 13 ani, pentru o perioadă de 30 de ani, cu posibilitate de prelungire de 15 ani), iar Sterling - perimetrele Pelican şi Midia, concesionate în anul 1992 pe o perioadă de 25 de ani, pentru explorare.

AVANTAJE

Petrom, principalul beneficiar al deciziei de la Haga

Principalii beneficiari ai deciziei Curţii Europene de Justiţie de la Haga vor fi Petrom, Sterling Resources şi companiile care vor câştiga licitaţiile prin care vor fi concesionate perimetrele din platforma continentală care va reveni României. Potrivit directorului general adjunct din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) Mihai Gherman, aproximativ jumătate din suprafaţa câştigată de ţara noastră este concesionată companiilor Petrom şi Sterling Resources, care deţin fiecare câte două perimetre. El a menţionat că, pentru cealaltă jumătate din zonă, ANRM va organiza o licitaţie internaţională prin care vor fi scoase la concesionare mai multe perimetre. „Probabil va dura mai mult de un an până când vom şti companiile câştigătoare“, a spus Gherman.