Noua politică fiscală a guvernului Tudose aduce schimbări în ceea ce privește impozitele. Dacă inițial se anunțase o impunere pe cifra de afaceri a firmelor și o taxă de solidaritate aplicabilă salariilor foarte mari, presiunea mediului de afaceri a schimbat poziția liderilor politici aflați la guvernare, renunțându-se la aceste concepte. În schimb, apar proiecte noi care vor include toată populația României.

Într-un interviu realizat în exclusivitate de colegii noștri de la revista Capital, Ionuț Mișa, ministrul Finanțelor Publice, explică noua politică fiscală care se dorește a se implementa începând de anul viitor.

CAS și CASS vor fi introduse în salariu Introducerea contribuției la pensie (CAS) și a contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS) în salariul angajatului, dar cu reținere la sursă, unde angajatorul stabilește, reține și plătește contribuțiile, naște polemici. Unii experți sunt de părere că, prin această decizie, chiar în condiția de majorare salarială, remunerația netă va fi mai mică. Alții consideră că măsura va duce la diminuarea contribuțiilor sociale obligatorii și, implicit, se va majora salariul. Măsura ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2018.

Potrivit Ministerului de Finanțe, această măsură va duce la diminuarea contribuțiilor sociale obligatorii plătite în prezent, cu 4 puncte procentuale, de la 39% la 35% din salariul angajatului.

Potrivit ministerului de Finanţe, această măsură se va aplica in paralel cu diminuarea contribuţiilor sociale obligatorii plătite în prezent, cu 4 puncte procentuale, de la 39% la 35% din salariul angajatului.

Toți românii cu averea la vedere

Ministrul de Finanţe a dezvăluit în interviul acordat revistei Capital că analizează introducerea unui Program de Dezvăluire Voluntară, după modelul altor ţări occidentale, în paralel cu eventuala aplicare a Declarației de patrimoniu. acest program îi vizează pe românii care au sume importante de bani ascunse prin diferite forme, în străinătate. Pe înțelesul tuturor, se urmărește ca toate persoanele din România să-și declare toate veniturile și toate bunurile pe care le posedă, atât în țară cât și în străinătate, inclusiv off-shore-uri.

„Direcția Generală de Control Venituri Persoane Fizice are o astfel de analiză în lucru, privind programele de acest gen derulate în alte țări. Dar, pentru a avea o asemenea declarație, e nevoie de un sistem informatic integrat care să aibă capacitatea să preia și să gestioneze aceste declarații. Luăm în calcul inclusiv declararea online. Chiar și în cazul unei conformări voluntare, Fiscul va face analiza veniturilor. În momentul de față ne documentăm și încercăm să vedem dacă această măsură aplicată în multe state europene, mai ales pentru a repatria capitalurile, este benefică și la noi. Dar nu luăm în calcul aplicarea unei amnistii fiscale. Ci doar o identificare a patrimoniului fiecărei persoane fizice”, a declarat Ionuț Mișa.

Impozitul pe cifra de afaceri ar elimina domenii întregi de pe piață

Anunțat la învestirea guvernului Tudose, Impozitul pe cifra de afaceri a iscat o adevărată furtună în mediul de business. Criticile au venit chiar și din cadrul coaliției de la putere, așa că după scurt timp proiectul a fost retras.

Ministrul Finanțelor explică motivul economic: „E un subiect foarte dezbătut. Am încercat să avem o analiză cât mai fundamentată pe toate domeniile de activitate. Inițial, când s-a făcut această analiză, atunci când măsura a fost prevăzută în programul de guvernare, s-a constatat că veniturile bugetare ar crește. Am considerat că această concluzie nu e suficient fundamentată și am analizat care este gradul de suportabilitate al unei companii, pe fiecare domeniu de activitate în parte. Sunt industrii unde profitabilitatea este de 2%, precum En-gros-ul și distribuția farma. Aplicarea unei astfel de măsuri ar fi generat eliminarea unor domenii întregi din piață. Asta ar fi dus la concedieri masive și, automat, la creșterea șomajului.

Astfel, am ajuns la concluzia că măsura nu e una viabilă. Și i-am prezentat aceste concluzii și premierului. Mă bucur că decizia finală este ca impozitul pe cifra de afaceri să nu se mai aplice”.

„Nu există justificare economică pentru taxa de solidaritate”

Un alt subiect fierbinte care ar fi afectat persoanele cu venituri mari este Taxa de Solidaritate. Și aici au existat două tabere, dar și aici se pare că decizia politică și-a pus amprenta. „Premierul a solicitat o analiză mult mai fundamentată pentru a vedea dacă s-ar justifica implementarea ei. Au existat discuții despre plafoane și despre veniturile pentru care ar urma să se aplice. Ulterior, după simulări, uitându-ne și la practica internațională, ne-am dat seama că nu există o justificare cost-beneficiu pentru implementarea ei. Premierul a fost deja informat de rezultatul analizelor noastre”, a explicat Ionuț Mișa.

Valoarea comisioanelor la Pilonul II de pensii ar trebui să scadă

Pilonul II sau pensia privată obligatorie a fost introdusă în anul 2008, în mod obligatoriu pentru toate persoanele angajate care aveau la acel moment până în 35 de ani, și în mod opțional pentru persoanele care aveau la momentul respectiv între 35 și 45 de ani. Astăzi, circa 6,8 milioane de români sunt obligați să contribuie la pensia privată obligatorie cu 5,1% din salariul brut, iar din 2008 până în prezent s-au strâns în conturi circa 33 miliarde de lei, echivalentul a 7 miliarde de euro. Ionuț Mișa este nemulțumit de comisionul perceput de că- tre firmele care managerizează aceste fonduri: „Mă nemulțumește comisionul perceput de firmele de management. Pentru că, fiind mare, raportat la practica internațională și modul în care e perceput, se pierd bani pentru cei care cotizează la Pilonul II. În practica internațională, acesta este mai mic. La noi, pentru fiecare 100 de lei cotizați de un român, 2,5 lei sunt luați de fondurile de pensii, pentru plata comisioanelor de care vă vorbeam. Sunt preocupat de ce se întâmplă la noi cu banii românilor. Cred că valoarea acestor comisioane ar trebui să scadă”.