Copii de la 3 la 9 ani, din Timişoara, participă la un program afterschool care-i învaţă abc-ul economiei de piaţă pentru a putea trece cu bine recesiunea.

Mai mulţi părinţi din Timişoara şi-au înscris copiii la un program special afterschool pentru a deprinde tehnici de acomodare şi reacţie la efectele crizei mondiale. Astfel, timp de două ore pe săptămână, ei învaţă ce sunt banii, care este scopul şi valoarea lor, dar mai ales să îi cheltuiască cu chibzuinţă, în această perioadă. Adică să-i folosească doar pentru necesităţi şi nu pentru a-şi satisface dorinţe „copilăreşti”.

„În situaţia actuală de criză este esenţial ca şi copiii să înţeleagă ce nevoi au şi care e valoarea banilor. Dacă îi facem să-şi înţeleagă propriile nevoi fundamentale, este mult mai uşor pentru ei să se integreze în noul context”, explică psihiatrul Ovidiu Sturz, promotorul în Timişoara al programului FasTracKids. Mai precis, în această perioadă în care mulţi părinţi fie îşi pierd slujbele, fie ajung să câştige mai puţin, copiii sunt învăţaţi să nu mai emită pretenţii în afara strictei necesităţi, dar şi cum să-şi câştige propriii bani de care să dispună cum vor. Astfel, ei învaţă că are valoare orice lucru fac şi că nimic nu li se dă de-a gata, că totul costă, fie că e vorba de bani sau de activităţi.

„Părinţii au fost foarte încântaţi că, în timp de criză, copiii lor deprind valoarea banului şi încep se le ceară să cofinanţeze, cu economiile din puşculiţă, anumite lucruri pe care şi le doresc, dar care nu le sunt neapărat necesare. De asemenea, copiii învaţă că banii sunt limitaţi şi că trebuie să aibă o motivaţie pentru cheltuirea lor, că nu cumpără orice din simplu moft, ci pentru că e necesar”, adaugă Sturz.

Puştii au învăţat deja că atunci când cumpără un lucru plătesc cu bani, pe care-i pot avea sub formă de monede, bancnote sau carduri. La începutul cursului, fiecare a primit propriul card, pe care şi-a scris numele, şi, odată cu el, a reţinut esenţa: „Ca să pot face cumpărături trebuie să ştiu tot timpul câţi bani mai am”, punctează Tudor.

La finalul acestei lecţii, părinţii sunt mulţumiţi că, acum, copiii lor „au învăţat banii” şi nu mai riscă să confunde bancnotele sau monedele. Vor fi deci atenţi la restul pe care-l primesc atunci când îşi cumpără bomboane sau îngheţată. „Copiii, în general, nu au noţiunea banilor, nu ştiu ce valoare au ei şi, de aceea, e forte important să înveţe acest lucru. Pus în faţa unei situaţii concrete, am văzut că a reacţionat pe baza cunoştinţelor dobândite la aceste lecţii”, ne spune, încântată, Roxana Bătrânu, mama unui puşti de 6 ani. Mâncarea e mai importantă decât jucăriile

Jucăriile nu sunt o strictă necesitate. Oricât de dramatic sună în urechile unui copil, acesta trebuie să înţeleagă că aceasta-i realitatea. Lecţiile de supravieţuire în lumea modernă a afacerilor au pornit de la identificarea nevoilor primare ale omului şi, de aici, copiilor li s-a propus să-şi dezvolte, fiecare, câte o afacere.

La nominalizarea celor trei nevoi de bază - alimente, haine, locuinţă - cei mai mulţi comentează şi cer imperativ ca jucăriile să fie incluse pe listă. „Nu pot trăi fără jucării, mă plictisesc”, încearcă să convingă Călin, un puşti de clasa a doua. Replica vine imediat: „Dar fără mâncare poţi muri de foame”. Până la urmă, înţelege. La fel şi fetiţele din grupă, care acceptă că o casă nu înseamnă neapărat vilă cu piscină şi curte, ci poate fi o simplă locuinţă la bloc. Despre troc

Lecţiile de supravieţuire în criză sunt completate de smart-boarduri prin intermediul cărora copiii au acces la o lume virtuală, în care interacţionează, fac cumpărături etc. La finalul fiecărei lecţii, părinţii primesc acasă un rezumat cu ideile principale, pentru a putea continua, acasă, cele învăţate de copii.

După ce au identificat cele trei nevoi de bază, fiindcă trăiesc în plină criză economică şi scopul cursului este să-i pregătească să-i facă faţă, puştilor li s-a cerut să-şi pună pe picioare propria afacere. Cu lecţiile bine învăţate, majoritatea şiau deschis pizzerii virtuale, pornind de la ideea că toţi colegii lor au nevoie de mâncare ca să supravieţuiască, prin urmare vor avea piaţă de desfacere.

Ei mai confecţionează diferite obiecte din hârtie, plastilină etc., pe care le vând sau le schimbă între ei, învăţând astfel prima formă de economie - trocul, dar şi cum să stabilească preţul produselor în funcţie de cerinţele pieţei, cum să şi le promoveze şi cum să le negocieze, regula de aur a economiei spunând că totul e negociabil.

BANI DE BUZUNAR

Cât cheltuiesc copiii şi pe ce

La nivel global, banii de buzunar ai copiilor s-au înmulţit de 6 ori în ultimii 20 de ani, arată un sondaj publicat în luna decembrie 2008 de compania britanică de credit ipotecar Halifax. Specialiştii de la Halifax explică această creştere prin schimbarea gusturilor şi prin tehnologie (sunt tot mai multe gadgeturi şi tot mai complexe).

În acelaşi timp, un studiu realizat de guvernul britanic a demonstrat că fetele între 7 şi 15 ani cheltuiesc peste 13 lire sterline săptămânal pentru haine, pantofi şi cosmetice, în timp ce băieţii de aceeaşi vârstă îşi dau banii pe mâncare, băuturi şi jocuri de calculator, fără să atingă însă acelaşi nivel al cheltuielilor. Copiii din România sunt, ca peste tot, atent vânaţi de agenţiile de marketing care le „servesc” publicitate imposibil de refuzat. Urmarea: cer haine, încălţăminte, rechizite sau telefoane de firmă.

• Potrivit unui studiu CURS comandat de CNA în 2005, peste 20% dintre copiii din România cu vârste între 7 şi 10 ani îşi cheltuiesc banii de buzunar pe produsele văzute la televizor. „Dacă pentru adulţi reclamele TV sunt o întrerupere nedorită a programului vizionat, pentru copii, ele sunt parte integrantă din entertainment. Sunt alerte, colorate, muzicale, amuzante”, explică psihologul Alfred Dumitrescu.

INIŢIATORII

Ce este FasTracKids

• FasTracKids este un program educaţional complementar adresat preşcolarilor de la vârsta de 3 ani, care vizează pregătirea copilului pentru viaţă, perfecţionarea abilităţilor sale native de comunicare, stimularea creativităţii lui, promovarea leadershipului şi dezvoltarea personalităţii copilului prin încurajarea dorinţei de a învăţa pe parcursul întregii vieţi.

• Programul a fost conceput între anii 1998-2002 de către un grup de psihologi şi educatori reuniţi de către FasTracKids International, din SUA, şi a fost apreciat cu distincţii în mai multe rânduri.

PE SCURT Cele 11 învăţături Profesorii programului de lecţii de supravieţuire în vreme de criză consideră că elevii lor, cu vârste între 3 şi 9 ani, trebuie să deprindă 11 învăţături de bază. 1. Toţi oamenii au trei ne cesităţi de bază în viaţă: hrană, adăpost şi îmbrăcăminte. 2. La început au fost trocul şi negoţul, care s-au transformat ulterior în sisteme monetare. 3. Noţiuni despre aspectele fundamentale ale economiei: cum sunt fabricate, transportate, cumpărate şi folosite produsele. 4. Cum să creezi un produs şi cum îl scoţi la vânzare, stabilindu-i o valoare, un preţ.

5. Ce înseamnă „necesitate” şi „dorinţă” în clasificarea articolelor sau produselor pe care le foloseşti. 6. Ce înseamnă cerere şi ofertă pentru stabilirea preţului. Marketingul mărfurilor.

7. Cum decizi ce şi câte produse să cumperi. 8. Cum să faci distincţia între ceea ce îţi doreşti şi ceea ce este cu adevărat o necesitate. Stabilirea unor priorităţi atunci când se merge la cumpărături. 9. Cum încerci să-ţi dai seama, în calitate de cumpărător, dacă preţul unui produs pe care vrei să-l cumperi este rezonabil. 10. Este important să cumperi produse de calitate. 11. Cum să faci distincţie între reclama unui produs şi felul în care acesta ar putea să fie în realitate.

CITIŢI ŞI:

Criza favorizează celulita Ziua în care au aflat ce este criza

Criza globală s-a întâlnit cu domnul Florea la Mioveni

Harta şomajului pe timp de criză

Oraşul care intră în şomaj

Criza ruşinii loveşte educaţia Criză în transportul de persoane Din aprilie, sănătatea costă mai mult Criza schimbă obiceiurile de consum

Criza, ca o "palmă dumnezeiască" MIRCEA DIACONU: „Ne-am tâmpit de tot cu criza asta”

Criza ne trimite la ţară

Criza văzută prin lentilă | VIDEO Renovarea locuinţelor se face „la negru” Reţetele ieftine, din nou în vogă

Români în criză. De nervi

• Urmează în „Evenimentul zilei”: În plină criză, există şi şomeri norocoşi. Un zidar şi un şofer, ambii trecuţi de 50 de ani, dar şi o tânără absolventă de liceu au reuşit să-şi găsească de lucru în ultimele luni, în Bucureşti.

• Scrie-ne pe adresa romaniincriza@evz.ro despre cum te afectează pe tine criza. Povestea ta poate deveni subiect al campaniei EVZ.