Maimuţa capucin face parte din familia Cebidae alături de alte 14 specii. Trăieşte în zona tropicală şi subtropicală din America Centrala şi de Sud, dar şi în ţări ca Argentina Bolivia, Brazila, Colombia, Costa Rica, Ecuador, Honduras, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Venezuela.
Numele l-a primit după ţinuta pe care o purtau călugării Capucin, o ramificaţie a Ordinului Călugărilor Franciscani, o robă maro prevăzută cu o glugă imensă ce le acoperea capul. În momentul în care exploratorii au ajuns în America, în secolul al XV-lea, au găsit nişte maimuţe mici, ce semănau cu preoţii de mai sus, aşa că le-au numit capucini.
Orice efort pentru mult râvnita împerechere, nu merită precupeţit în lumea maimuţelor capucin. În urma procesului evolutiv de milioane de ani, masculii acestei specii au descoperit secretul suprem prin care devin irezistibili pentru partenerele lor cu blană şi coadă lungă. Macho-menii din coronamentul copacilor urinează în palme după care se freacă peste tot pe corp. Doamnele capucin se dau în vânt după ei.
Spre surprinderea cercetătorilor acest tip de comportament a fost documentat nu doar la cele câteva specii de maimuţe capucin, ci şi la maimuţele urlătoare, maimuţele veveriţe şi maimuţele cu mantie.
Până în prezent se credea că prin împrăştierea propriei urine pe întregul corp, maimuţele îşi reglează temperatura corporală sau devin mai uşor de identificat pentru ceilalţi membri ai grupului.
Dar un nou studiu al bizarului comportament, efectuat de specialiştii din cadrul Universităţii Trinity din San Antonio, Texas, a demonstrat că activitatea creierului unei femele de maimuţe capucin, devine mult mai intensă după ce aceasta a mirosit urina de pe trupurile masculilor maturi sexual. Se pare că nivelul concentraţiei de testosteron din urina masculilor, transmite informaţii preţioase femelelor despre statutul social al pretendentului.