Copilă fiind, pe faţa Ritei s-au strâns albine. În loc să o înţepe, insectele au hrănit-o cu miere. Peste ani, la rugămintea ei, plantele uscate au înflorit.

Relicvariul conţinând un os din încheietura mâinii drepte a Sfintei Rita a fost adus la Cluj-Napoca, pentru a doua oară, de la Cascia-Italia, unde odihneşte trupul Sfintei, întreg, neafectat de cei peste 500 de ani scurşi de la moartea sa. "Anul acesta, la cererea a numeroşi credincioşi, am obţinut din nou relicvariul pentru 45 de zile şi prin acest pelerinaj îndeplinesc făgăduinţa dată Sfintei, de a o face cunoscută tuturor celor ce sunt în nevoi", a explicat pr. Marian Stoicănescu, iniţiatorul şi coordonatorul acestui pelerinaj. O burgheză educată! Tradiţia spune că anul de naştere al Sfintei Rita este 1381, iar cel al morţii - 1457. Ştim cu certitudine faptul că Rita aparţinea mediului burghez şi că nu îi lipsea educaţia; tradiţia ne vorbeşte despre părinţii ei destul de bătrâni şi despre nişte minuni care ar fi însoţit naşterea micuţei. Cel mai cunoscut şi documentat exemplu este acela al albinelor care se aşează pe gura copilei în faşă, dar nu pentru a o înţepa, ci pentru a depune mierea lor. Peste ani, rămasă singură, după pierderea soţului şi a celor doi copii, nefericita mamă s-a gândit să se încredinţeze şi pe sine pe deplin lui Dumnezeu şi ceru să intre în mănăstirea augustinelor. Acolo, întro cămăruţă modestă, Rita a dus o viaţă de penitenţă şi de rugăciune. Odată, maica stareţă a vrut să pună la încercare ascultarea Ritei şi, pentru mult timp, i-a cerut să ude o plantă uscată care se găsea în grădina sa, iar ea a ascultat-o cu multă bucurie şi răbdare. De atunci, planta a rodit din nou. La sfârşitul pătimirii, Hrisos i-a dăruit un trandafir În orice imagine, Rita poartă pe frunte semnul misticei sale răni. În cea mai aspră iarnă, când toate erau acoperite de zăpadă, a vizitat-o o rudă bună. La plecare a întrebat-o dacă voia ceva de acasă de la ea. Rita a răspuns, spunând că ar dori un trandafir şi două fructe din grădina sa. Surâse femeia, crezând că ea delira din cauza violenţei bolii, şi pleacă. Sosită acasă, ea a intrat şi, de cealaltă parte a grădinii, a văzut pe tulpina despuiată a unei plante pline de zăpadă un trandafir foarte frumos, iar în copac două fructe foarte coapte. Relicvariul Sfintei Rita a fost adus pentru a doua oară în ţara noastră Şi uimită fiind din cauza contradicţiei sezonului şi a acelei clime friguroase, văzând floarea şi fructele le-a cules şi i le-a dus Ritei. Nu a fost doar un miracol simpatic, ci un schimb mistic. Pentru mulţi ani, Rita a purtat în frunte dureroasa rană a spinului, iar apoi, la sfârşitul pătimirii ei, Hristos i-a dăruit un trandafir. La mănăstire, Sfânta Rita a fost pusă de maica stareţă să ude o plantă uscată. Ea a ascultat şi, după un timp, planta a rodit din nou. 15 ani, rana unui spin din coroana lui Hristos Vizita moaştelor Sfintei Rita pe teritoriul Eparhiei de Cluj-Gherla a început printrun prim popas la Biserica "Bunavestire" din Bistriţa, în zilele de 6, 7 şi 8 iulie. Pe 9-10 iulie s-au aflat la biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Valea Secerului- Feldru. Pelerinajul moaştelor a continuat la Dej, şi Cluj-Napoca. Ieri, relicvariul a ajuns Târgu-Lăpuş, unde a fost primit la biserica cu hramul "Buna Vestire". Preoţii, împreună cu credincioşi de mai multe confesiuni creştine, mai ales cei aflaţi în nevoi şi necazuri, au invocat mijlocirea Sfintei care şi-a urmat cu iubire, nu din obligaţie, viaţa ce i-a fost dată, cu toate suferinţele de soţie a unui bărbat violent, apoi de văduvă care şi-a îngropat cei doi copii şi, în final, de călugăriţă, care, acceptând voia lui Dumnezeu, a purtat pe fruntea ei, vreme de 15 ani, rana unui spin din coroana lui Hristos. Datorită minunilor care s-au făcut pentru mulţi credincioşi ce au cerut mijlocirea ei în cazuri disperate, aparent fără speranţă, Sfânta Rita a fost numită: "Sfânta imposibilităţilor". După o biografie publicată pe sit-ul Ordinului carmelitanilor desculţi: www.carmelitanisnagov. ro