În urma analizei jurnaliștilor de la „New York Times” referitoare la riscurile majore în cazul unui cutremur devastator în țările din Balcani, inclusiv în România, secretarul de stat Raed Arafat a reacționat rapid, pe o rețea de socializare.

Plecând de la drama din Albania, publicația americană The New York Times nota că în timpul tranziției de la comunism la capitalism, în care standardele de siguranță adesea au fost ignorate au fost încurajate boom-urile de construire în anii 90. Bucureștiul este unul dintre orașele cele mai vizate de efectele devastatatoare ale unui cutremur amjor.

„New York Times scrie un articol foarte realist trăgând un semnal de alarmă despre cât de pregătite sunt ţările din Balcani pentru a face faţă unui cutremur major. Analiza din articol se referă la ce s-a întâmplat în Albania, dar menţionează şi alte ţări precum România şi Bulgaria, subliniind faptul că nimeni nu este pregătit din punctul de vedere al prevenirii şi reducerii riscului în cazul în care are loc un cutremur major.

Indiferent de pregătirea pe care o realizăm din punctul de vedere al dotării serviciilor de intervenţie şi al pregătirii populaţiei, singura soluţie pentru reducerea riscului şi pentru prevenirea unui număr mare de decedaţi şi răniţi rămâne intervenţia din timp asupra clădirilor cu probleme şi consolidarea lor, sau chiar demolarea şi reconstruirea lor, acolo unde este cazul.

Reporterul de la New York Times menţionează şi aspectele pozitive unde România a reuşit să îmbunătăţească calitatea construcţiilor no,i însă subliniază riscul major din Centrul Vechi şi riscul corelat cu clădirile expertizate deja şi care sunt identifcate ca fiind cu potenţial mare de prăbuşire în cazul unui cutremur, numărul lor depăşind 350 numai în Bucureşti. Trebuia să fim atenţi ca numărul clădirilor cu risc major în Bucureşti se referă doar la cele expertizate şi nu include cele care nu au fost expertizate şi al căror număr poate fi foarte mare.

Totodată, trebuie să nu uităm că riscul seismic în România nu înseamnă numai Bucureşti şi faptul că mai sunt multe localităţi care pot fi grav afectate în urma unui cutremur şi unde expetizarea clădirilor şi consolidarea lor este obligatorie şi dau ca exemplu Iaşi, Galaţi, Focşani, Craiova ...etc.

La nivelul Municipiului Bucureşti, există proiect de reabilitare însă eforturile trebuie mărite foarte mult şi nu ştiu dacă este suficientă implicarea actuală, fiind necesară o finanţare mai mare şi o legislaţie mult mai coerentă ca să fie posibilă aplicarea unor măsuri preventive în cel mai scurt timp posibil. Să nu uităm că timpul lucrează împotriva noastră în acest caz pntru că implementarea măsurilor preventive este de durată şi nu poate fi realizată într-un timp scurt.

La nivelul DSU, care răspunde de pregătirea populaţiei şi de răspunsul în caz de cutremur, însă nu răspunde şi nu coorodneaza partea de prevenire aflată în competenţa altor instituţii, am reuşit să ne dotăm mult mai bine în ultimii 3 ani, folosindu-ne de fondurile Europene, şi am reuşit să realizăm unele campanii de instruire şi de conştientizare adsresate populaţiei dar şi am realizat unele exerciţii de la care am tras învăţăminte care să ne ajute la îmbunătăţirea răspunsului nostru.

Până acum de la 0 echipamente destinate căutării salvării, am ajuns să avem în fiecare judeţ câte 2 sau 3 containere de echipamente speciale pentru căutarea salvarea urbană (92 la număr), ne-am dotat cu macarale (12 la număr), generatoare electrice de mare capacitate (peste 50 la număr) şi cu mijloace grele de intervenite, utlimele care încep să ajungă în dotarea pompierilor fiind buldoexcavatoarele (16 la număr).

Totodată, sub capitolul prevenire, printr-un împrumut de 50 milioane de Euro de la Banca Mondială obţinut în 2017, am început proiectul de reabilitare a peste 30 de clădiri aparţinând IGSU în care îşi desfăşoară activitate şi staţionează echipele de intervenţie ale pompierilor şi SMURD de care avem nevoie în cazul unui dezastru, ei fiind primii expuşi riscului în caz de cutremur din cauza clădirilor în care staţionează. Acest proiect are o durată de implementare 5 ani.

Reabilitarea şi consolidarea clădirilor cu risc este o problemă majoră a noastră, a tuturor. Vor trebui luate toate măsurile, inclusiv la nivel legislativ, şi găsite soluţiile financiare necesare unei acţiuni majore, coerente şi bine coordonate, astfel încât să reuşim să reducem riscul la minim. Prevenire 100% nu există, însă reducerea riscului de impact al unui cutremur major este posibilă iar fiecare pas realizat, orcat de mic este, înseamnă vieţi salvate", a postat Raed Arafat pe pagina sa de Facebook.