Alexandru Cumpănașu ne-a mai servit o ”bombă” în Cazul Caracal. Pe pagina lui de facebook a ieșit cu o înregistrare în care spune că familia Alexandrei Măceșanu a primit o scrisoare de la Dincă, monstrul care ba spune că a ucis fetele, pe Alexandra și pe Luiza, ba că nu le-a ucis. Acum e la faza că recunoaște (din nou!) că a omorât-o pe Alexandra, iar Luiza i-a scăpat.
Evenimentul zilei a publicat scrisoarea prezentată de Alexandru Cumpănașu, cu circumspecția de rigoare, chiar dacă și familia Alexandrei și familia Luizei au recunoscut că au primit plicuri de la Dincă. Nici ieri, nici azi, noi nu știm sigur că epistolele au fost scrise de Dincă. Avocații spun că este scrisul inculpatului, pe foi dintr-un caiet pe care-l folosea acesta. Mă voi referi doar la scrisoarea către familia Măceșanu, fiindcă textul e public. Citindu-i conținutul, îți pui niște întrebări esențiale.
1.Dacă NU e scrisă de Gheorghe Dincă și a conceput-o Cumpănașu, de ce ar fi făcut el un asemenea text de iertăciune a lui Dincă, de aprecieri pozitive la adresa procurorilor și de defăimare a sa? Tot el ar fi scris și familiei Luizei? Și cu ce scop?
Nu are logică, deci e o variantă în care nu cred.
2.Dacă scrisoarea este scrisă de Dincă, mi se pare că cineva ”i-a suflat” în ureche niște lucruri. Aș putea crede că textul nu este actual, fiindcă se face vorbire la timpul prezent despre strângerea de semnături pentru alegerile prezidențiale ale lui Cumpănașu. Dincă, însă, vine și cu o informație care a circulat în spațiul public, la scurt timp după arestarea ”Monstrului din Caracal, dar pe care acesta nu avea cum să o afle.
E limpede că, de la un moment dat încolo, arestatul Dincă a avut televizor în celulă. Nu și în prima și a doua lună, din câte știm noi, căci în acea perioadă ne-am tot interesat la DIICOT și la Administrația Penitenciarelor. Ei bine, în această perioadă, cineva a aruncat o anatemă asupra lui Cumpănașu, omul care dăduse alarma cu cele petrecute cu Alexandra, după ce sunase la 112. Unchiul era făcut de râsul lumii că nu și-a vizitat nepoata când aceasta era în viață, apoi brusc l-a apucat îngrijorarea de soarta ei.
Această acuzație este consemnată în felul următor în epistola lui Dincă adresată părinților Alexandrei și susține opinia mea de mai sus:
”Vă rog să fiți sinceri și să spuneți la TV, pe post, când a fost Cumpănașu în ultimii 10 ani la dvs acasă, la țară, și a vorbit cu Alexandra. La televizor se dă foarte afectat acest Cumpănașu pentru a strânge semnături și a avansa la alegerile parlamentare, nu pentru că îi pasă de suferința pe care o aveți în aceste momente”.
Scrisoarea a fost redactată, cu siguranță, în ultimele două luni, fiindcă se face referire în ea la avocata Carmen Obârșanu, recent intrată în dosar. Concluzia: fie cineva i-a povestit lui Dincă episodul cu nepoata nevizitată de Cumpănașu, fie altcineva a scris scrisoarea ca să completeze ”Telenovela Caracal” în favoarea lui Dincă.
O observație cu privire la acest fragment din scrisoare, dar și la declarațiile inculpatului, consemnate în Rechizitoriu. M-a frapat că nicăieri Gheorghe Dincă nu se exprimă ca un oltean get-beget, nu folosește niciodată verbele la perfectul simplu. Nu văzui niciun regionalism, nici măcar în dialogul cu ”colegul de celulă”, consemnat în Rechizitoriu.
3.Cel care ”i-a șoptit” lui Dincă că ar trebui să-și ceară iertare familiei Alexandrei printr-o scrisoare, sugerându-i și niște posibile teme, NU cred că este un procuror. Efectiv nu-mi pot imagina că un anchetator îl poate învăța pe un criminal sau violator de minore sau traficant de persoane pentru prostituție să construiască un scenariu al anchetei sau să cadă la învoială cu acesta ca să mintă sau să joace un anume rol! Chiar dacă această scrisoare pare că este favorabilă procurorilor, atât de blamați de avocați și de opinia publică. Dar ca o anchetă să fie canalizată pe altă pistă, am mai întâlnit.
Dincă, însă, putea fi ”fezandat” de profiler și de anchetatori. Din dorința – mărturisită de ofițerul psiholog Dorin Dumitran – de a-l face pe Dincă să-și povestească viața și faptele, anchetatorii au purtat cu bărbatul de 66 de ani un dialog ce s-a întins pe vreo 3 luni de zile. Ca urmare a acestor discuții, cred că Dincă și-a creat mai multe roluri pe care le juca în fumcție de interes și de persoane. Se vedea deja personaj de triller, posibil mai presus de concetățeanul lui Ion Rîmaru, criminal în serie tot din Caracal. Transpunerea aceasta am remarcat-o în mai multe episoade din anchetă, făcute publice, inclusiv în modul cum este concepută această scrisoare.
Dincă știe că procurorii nu au probe pentru uciderea Luizei, că ancheta nu e foarte solidă, de ce n-ar juca el și rolul nebunului?
4. La urma-urmei, noi nu știm dacă Dincă e întreg la cap, fiindcă nimeni nu a mai făcut vorbire despre internările sale la Psihiatrie, în spitalul din Slatina, care i-a fost diagnosticul pus de medici. Dacă scrisoarea prezentată de Cumpănașu chiar îi aparține, referirile la familia Măceșanu și a victimei sale pot avea ca scop trimiterea către boala lui psihică.
„ Sănătate tuturor din familia Alexandrei, chiar dacă eu sunt criminalul. Nu înțeleg de unde aveți puterea de a nu mă jigni și de a dispune de un așa mare caracter. Sunteți destul de supărați și eu nu doresc să vă supăr și mai tare…(…) Îmi dau seama că am făcut atâta lume de rușine, orașul Caracal întreg, cunoștințe, amici. Toți aceștia nu au nicio vină pentru ce am făcut eu pentru că nu am fost îndemnat de nimeni. Vă rog, cu tot regretul, nu vă mai luați după acești nebuni. Vă asigur că este un dosar beton din partea organelor. Să se odihnească în pace, Alexandra nu are nicio vină pentru ce i s-a întâmplat”.
Iar aici am ajuns la una dintre cele mai importante piese le anchetei, neîntâlnită în cazul unui criminal cu multiple victime sau cu un comportament mai mult decât ciudat: Procurorii nu l-au dus pe Gheorghe Dincă la comisia de specialitate de la INML ca să fie expertizat psihic. De ce?