În fiecare an, mii de şoferi contestă amenzile primite pentru depăşirea vitezei legale, prevalându-se de lacune ale legii sau de chichiţe avocăţeşti.
În ultimii ani, Poliţia Română a întins pe şosele o adevărată reţea de capcane pentru vitezomani. Maşinile dotate cu radare s-au înmulţit, ba au apărut şi zecile de camere de supraveghere ale sistemului „Big Brother“.
Rezultatele obţinute de această reţea au fost impresionante: există tronsoane de drum pe care s-au înregistrat lunar zeci de mii de cazuri de depăşire a vitezei legale. A fost momentul în care, pentru prima oară după 1989, şoferii au simţit că „se strânge şurubul“. Imediat au apărut plângerile contravenţionale în instanţă, împotriva proceselor-verbale pentru depăşirea vitezei legale. Apoi, sistemul de monitorizare a traficului s-a perfecţionat pe măsura reclamaţiilor. Astăzi, tot mai mulţi avocaţi constată că aceste reclamaţii sunt o adevărată mină de aur şi îi încurajează pe cetăţeni să conteste amenzile folosind orice pretext. Drept urmare, în fiecare an, mii de români „se ridică“, într-o adevărată „revoltă antiradar“, să conteste în justiţie procesele-verbale pentru depăşirea vitezei.
BILANŢ
Mii de contestaţii
La nivelul fiecărui judeţ s-au înregistrat, numai în primul semestru al anului 2008, sute de plângeri contravenţionale în instanţă, împotriva proceselor-verbale prin care s-au aplicat sancţiuni pentru depăşirea vitezei maxime admise, ceea ce indică un total de ordinul miilor, la nivelul întregii ţări. În lipsa unei situaţii centralizate la nivel naţional, putem evalua dimensiunea acestui fenomen cu ajutorul unor bilanţuri locale: de pildă, pe tronsonul Cluj-Turda s-au întocmit 56.871 de procese-verbale pentru depăşirea limitei legale de viteză, din care 937 (1,64%) au fost contestate în instanţă. Şi în judeţul Alba au fost formulate aproximativ 180 contestaţii, „ceea ce reprezintă un procent de 1,9% din totalul de 9.335 de proceseverbale întocmite în acest sens“, a precizat Ioana Măgurean, jurist în cadrul IPJ Alba. Ea a adăugat că, în ceea ce priveşte situaţia contestaţ iilor deja soluţionate (circa 90), „este o situaţie echilibrată. Şi admise, şi respinse sunt cam 40-50“.
CLUJ
Ubicuitatea inginerului Moldovanan Un şofer clujean poate fi calificat însă drept cel mai ghinionist şofer din ţară. Dacă ar fi să ne luăm după procesele-verbale întocmite de poliţiştii de la Poliţia Rutieră Cluj, inginerul Horaţiu Moldovan a reuşit să se afle în două locuri diferite, la aceeaşi oră, acelaşi minut şi aceeaşi secundă. „Am reuşit ceea ce savanţii mondiali se chinuiesc de atâţia ani: să fiu în două locuri diferite în acelaşi timp“, spune, râzând, Horaţiu Moldovan.
Clujeanul a primit acasă de la Poliţia Rutieră Cluj două amenzi pentru că a circulat cu maşina cu o viteză peste limita legală admisă, în două localităţi din judeţul Cluj, unde funcţionează camerele video de tip radar, Mârtineşti şi Tureni. Distanţa dintre cele două sate este de patru kilometri, dar radarele fixe l-au depistat exact la aceeaşi oră. „Este adevărat că am circulat cu viteză mai mare, dar nu puteam fi în acelaşi timp în ambele localităţi. Prima dată am fost reperat în Tureni, la ora 0.23, şi aveam 83,30 de kilometri la oră, şi apoi, după patru kilometri, la Mărtineşti, tot la ora 0.23, când aveam 81,40 de kilometri la oră. Întrebarea mea este care anume dintre sancţiuni este corectă“, spune retoric Moldovan. Ar fi trebuit să circule cu 2.075 de kilometri la oră
Ghinionul lui Horaţiu Moldovan nu s-a spart aici. Fiind tot pe drumuri, Moldovan a fost surprins, tot anul trecut, pe 3 iulie, de aceleaşi camere video şi din nou poliţiştii au constatat un lucru „paranormal“. „În localitatea Tureni am fost depistat, pe 3 iulie, la ora 20.44,09, cu o viteză de 90,2 kilometri la oră. La Mărtineşti, după patru kilometri, din nou am fost surprins cu 83,3 kilometri. Era ora 20.44,26. Diferenţa de timp este de doar 17 secunde, ceea ce înseamnă că ar fi trebuit să am o viteză de 2.075 de kilometri la oră, lucru imposibil“, reclamă Moldovan. Clujeanul a fost de acord să plătească ultimele amenzi, dar când a văzut că poliţiştii perseverează în prostie, a decis să le conteste în instanţă. „Ceea ce mă nemulţumeşte este faptul că, pentru amenzile din 14 iulie de anul trecut, poliţiştii au completat procesele-verbale de contravenţie abia pe 14 ianuarie 2008, exact după şase luni şi cu o zi înainte de prescrierea amenzilor. După şase luni mi-a fost foarte greu să-mi aduc aminte cine a condus maşina, deoarece la firmă la mine sunt cinci maşini“, a mai spus Moldovan. Purtat prin instanţe
Procesul prin care clujeanul a cerut anularea amenzii s-a derulat mai bine de şase luni. „Judecătoarea nu mi-a dat dreptate, deşi în ordonanţa 2/2001 se arată că un proces-verbal trebuie să conţină data, ora şi minutul, altfel este lovit de nulitate absolută. Judecătoarea nu a ţinut cont de asta şi a spus că aparatele radar video au o marjă de eroare şi că şi cazurile mele se includ în această marjă de eroare“, a spus Moldovan, care vrea să facă recurs. „Judecătorul a motivat bine sentinţa, consider că acesta este adevărul“, a replicat comisarul Sorin Rus, de la Poliţia Rutieră Cluj.
IALOMIŢA 30 de câştigători în prima instanţă
30 de şoferi care au fost amendaţi pe raza judeţului Ialomiţ a au primit câştig de cauză, la prima instanţă, după ce au contestat amenzile aplicate şi măsura reţinerii permiselor de conducere.
Surprinşi conducând autovehiculele cu viteze peste limitele legale, ei s-au plâns că radarele montate pe maşinile de poliţie nu pot fi folosite decât în regim de staţionare, nu şi în mers, aşa cum procedează în mod frecvent oamenii legii. Contestaţiile s-au depus la Judecătoria Urziceni începând cu luna aprilie. În numai două luni, cei 30 de şoferi au primit hotărâri judecătoreşti favorabile semnate de acelaşi judecător - Petre Buzatu, cu o motivare identică: „Organul constatator a depus buletinul de verificare metrologică al unui cinemometru de control rutier tip Phyton II, care era omologat însă de Biroul de Metrologie Legală numai în modul staţionar“. Poliţia aşteaptă recursul
Poliţiştii prezintă în apărarea lor şi cartea tehnică a cinemometrelor din dotare, aparate radar destinate supravegherii traficului şi înregistrării vitezei de deplasare atât în regim staţionar, cât şi în mers. „Motivaţia judecătorului nu stă în picioare, mai ales că noi avem document emis de Metrologie, din care ni se transmite că aparatul poate fi folosit şi atunci când autovehiculul poliţiei se deplasează“, spune Sorin Goagă, în numele Poliţiei Rutiere Ialomiţa. Inspectoratul Judeţean de Poliţie a făcut recurs, termenele de judecată fiind în a doua jumătate a lunii septembrie. Convinşi că vor avea câştig de cauză, poliţiştii ialomiţeni fac zilnic acţiuni de depistare a vitezomanilor folosind aparatele radar în regim de deplasare, mai ales pe sectorul de drum naţional DN 2A Urziceni - Giurgeni, rută folosită pentru a ajunge pe litoral. (Petronel Tudor)
ALBA Şoferii întreabă lucruri trăsnite
Cetăţeanul de rând s-a obişnuit să ceară fel şi fel de documente şi să pună la îndoială capacitatea agentului care acţionează la oprire de a constata abaterea, explică subinspectorul Mihai Păcurar, ofiţer în cadrul Serviciului Poliţiei Rutiere Alba, cel care are în responsabilitate radarele. „Noua dispoziţie privind modul de exploatare a aparatului radar, care a apărut la 1 august 2008, specifică foarte clar acum, spre deosebire de cea veche din 2003: constaţi abaterea, o comunici prin staţia de emisie-recepţie, echipajul care este la oprire e obligat să-ţi comunice motivul opririi, viteza şi să-ţi încheie procesul-verbal“, a declarat Mihai Păcurar. „Lumea e învăţată şi contestă... Îl opresc la radar şi îmi cere ordin de serviciu şi foaie de parcurs la maşină. Sunt persoane care îmi cer serie şi număr identificare şasiu la Dacia pe care e amplasat radarul. Sau dacă are inspecţia tehnică făcută“, a completat subinspectorul.
Mulţi dintre contestatari sunt angajaţi care îşi câştigă existenţa de pe urma carnetului de şofer. „Întâlnim situaţii la limită de viteză în care pe om îl doare mai mult că ia puncte de penalizare decât 50-100 de lei amendă. Drumurile noastre sunt pline de agenţi comerciali, firme de transport... Grabă mare. Pentru o persoană care cumulează 15 puncte e jalnic să stea o lună fără permis. Şi atunci face contestaţie, o mai tărăgănează, că poate îşi ia concediu“, a povestit Mihai Păcurar.
Puţine plângeri admise Zeci de şoferi din judeţul Alba au reuşit să obţină, în instanţă, anularea sancţiunilor care li s-au aplicat pentru depăşirea vitezei maxime admise. Multe procese sunt încă pe rol, însă până acum, în acest an, aproximativ jumătate dintre cei care au contestat au avut câştig de cauză.
Ca urmare a proceselor pierdute, IPJ Alba are de plătit în total aproximativ 15.000 de lei cheltuieli de judecată. Valabilitatea verificării metrologice a radarelor din Alba este un punct tare al IPJ Alba, însă cele mai multe procese au fost pierdute din cauza pierderii înregistrărilor sau a fotografiilor care să dovedească pe ce bază au fost aplicate sancţiunile. (Mihaela Moraru)
PARADOX
Avocaţii îşi retrag reprezentarea, poliţiştii dau ponturi de sfidare a amenzilor „Sistemul este aproape de perfecţiune“ Avocatul Mihai Dragoş Bejenaru de la o celebră casă de avocatură din Cluj-Napoca a declarat că, la ora actuală, sistemul de camere radar montate fix a fost îmbunătăţit aproape de perfecţiune, aşa că nu mai sunt motive de atac. „Firma noastră a descoperit că pe unele procese-verbale nu apărea menţiunea de autotestare. Această scăpare a sistemului a fost rapid remediată după ce am câştigat procesul“, a spus avocatul Bejenaru. „Faptul că apare aceeaşi oră este un argument discutabil. Este o problemă de nesincronizare a aparatului. Contestarea datelor tehnice furnizate de sistemele de camere video nu mai subzistă, deoarece îndeplinesc condiţiile de funcţionare“, a mai afirmat avocatul. Firma pe care o reprezintă a decis să nu-i mai reprezinte pe şoferii care contestă amenzile de circulaţie, pentru că sistemul a dovedit că poate reduce numărul de accidente. Morţii de la mica publicitate, amendaţii ideali Cele mai bune „ponturi“ de a scăpa de amendă sau puncte penalizare au fost date, sub protecţia anonimatului, de un poliţist activ, care a lucrat la Poliţia Rutieră Cluj. „În invitaţia primită de la Poliţia Rutieră, proprietarul autoturismului trebuie să precizeze numele şoferului care a fost depistat conducând cu viteză mai mare decât cea legală. Dacă invitaţia a fost primită la mai bine de şase luni de la momentul săvârşirii contravenţiei, puteţi spune că nu vă aduceţi aminte exact cine a condus maşina. În această situaţie legea nu prevede nicio contravenţie“, spune fostul rutier. Potrivit acestuia, au fost numeroase cazuri în care şoferii vinovaţi au scăpat de rigorile legii după ce au declarat numele unor persoane decedate, pe care le-au găsit la mica publicitate, sau şi-au trecut rude apropiate care, deşi au carnet, nu mai conduc de ani buni.
ULTIMA SOLUŢIE
Antidotul vitezomanilor: reglarea sistemului Exemplele de mai sus demonstrează atât faptul că oamenii legii au făcut destule greşeli, adesea pline de ridicol, dar şi că sistemul de monitorizare a traficului, aşa cum funcţionează el acum, permite contravenienţilor să se strecoare prin portiţe ale legii. Copiii „de bani gata“ vitezomani îşi permit avocaţi care să-i scape, atâta vreme cât poliţiştii nu trec în procesul-verbal datele de identificare a şoferului sau nu comunică la termen procesul-verbal. Dincolo de subiectivismul şoferilor sau de orgoliul poliţiştilor, e incontestabil că radarele trebuie să fie prezente pe şosele pentru a ajuta la reducerea numărului de accidente rutiere. Iar la revolta „antiradar“ stimulată discret şi de avocaţi există un singur antidot: punerea la punct a sistemului de supraveghere, astfel încât vitezomanii să fie într-adevăr determinaţi să respecte limitele legale.