La Camera Deputaţilor s-au înregistrat pe parcursul acestui an 603 proiecte şi iniţiative legislative, dintre care 94 au devenit legi, numărul total al deputaţilor s-a micşorat cu 10 iar DNA a adresat 10 cereri de încuviinţare a arestării preventive a unor deputaţi, potrivit Agerpres.

Cele mai importante legi:

• Proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 35/2014 pentru completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale, prin care se urmăreşte ca până la 31 decembrie 2018 producătorii de gaze naturale să fie obligaţi să încheie tranzacţii pe pieţele centralizate din ţara noastră, în mod transparent şi nediscriminatoriu, pentru vânzarea unei cantităţi minime de gaze naturale din producţia proprie destinată consumului intern.

 

• Un alt proiect de lege important care a fost adoptat de Camera Deputaţilor este cel prin care se reduce CAS cu 5 puncte procentuale la angajator. El a fost promovat prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului.

 

• Un proiect destul de controversat, dar aşteptat în domeniu, depus cu mult timp în urmă la Parlament, este Codul silvic. Acest proiect se află pe ordinea de zi a plenului după ce a fost pus în dezbatere pentru mai multe luni la Comisia de mediu a Camerei Deputaţilor.

 

• Două proiecte la fel de controversate sunt şi cel privind pensiile speciale pentru parlamentari, proiect care se află la Comisia pentru muncă şi cel privind amnistia şi graţierea, care a fost respins de plenul Camerei Deputaţilor.

 

Moțiuni simple:

Pe parcursul anului au fost inițiate și depuse opt moțiuni simple la Camera Deputaţilor. Toate au fost respinse iar una a fost depusă de două ori.

 

• În luna februarie, deputaţi ai Grupului parlamentar al PDL şi ai Grupului parlamentar al Partidului Poporului - Dan Diaconescu au depus moţiunea simplă "Îmbogăţirea baronilor PSD-PNL sau reţeta teleînzăpezirii marca Ponta". Semnatarii moţiunii au menţionat că acest document "îi este dedicat" ministrului marilor proiecte, Dan Şova, şi "eforturilor sale pentru a cântări cele 2,26 tone de zăpadă, un efort măreţ pentru un ministru al marilor proiecte". Moţiunea a fost dezbătută şi respinsă de plen.

 

În luna martie, la Cameră au fost depuse trei moţiuni simple, două au fost dezbătute şi respinse şi a treia, la prima depunere nu a fost discutată pentru că nu a întrunit condiţiile necesare dezbaterii iar la a doua depunere a fost respinsă.

 

• Moţiunea simplă "O reformă a administraţiei fără consens nu are succes!', iniţiată de deputaţi ai PDL şi PP-DD, nu a putut fi discutată, deoarece cinci dintre iniţiatori şi-au retras semnăturile şi nu a mai îndeplinit condiţiile dezbaterii, adică să fie semnată de minimum 50 de deputaţi.

 

• Moţiunea simplă "Sectorul energetic ruinat de mafia PSD-istă", depusă de parlamentari ai PDL şi neafiliaţi, a fost respinsă. Aceeaşi soartă au avut-o şi moţiunea simplă 'Guvernul Ponta 3 ameninţă viaţa pacienţilor: amână lista medicamentelor compensate', depusă de deputaţii PNL.

 

• Moţiunea "O reformă a administraţiei fără consens nu are succes!" care nu a fost dezbătută iniţial, a fost îmbunătăţită şi depusă din nou. Ea a fost respinsă de plen.

 

• În luna iulie a fost depusă, dezbătută şi respinsă moţiunea simplă "PSD are alergie la justiţie", aparţinând deputaţilor PDL şi PNL.

 

• În septembrie sunt depuse două moţiuni - "Ministerul M.T.O. - Minciună, Taxare, Oprirea economiei" şi "PSD amanetează educaţia pentru a achiziţiona voturi" - iniţiate de PDL şi PNL. Ambele au fost respinse.

 

• În octombrie mai este depusă o moţiune simplă, ultima din acest an, "Românii de pretutindeni, victimele unui actor netalentat şi dezinteresat", iniţiată de PNL şi PDL, respinsă de plenul Camerei Deputaţilor.  

Plenul Parlamentului a respins în septembrie, cu 154 voturi pentru, 12 împotrivă şi două anulate, moţiunea de cenzură "Victor Ponta pune în pericol statul de drept. Opriţi fraudarea alegerilor de către PSD".  Votul a fost secret cu bile iar pentru adoptare era nevoie de votul a jumătate plus unu din totalul parlamentarilor, adică de 288 de voturi pentru. Parlamentarii din arcul guvernamental nu au votat la moţiunea de cenzură, dar au fost prezenţi în sală pentru a asigura cvorumul de şedinţă.

Zece deputați mai puțin

Numărul deputaţilor s-a redus cu 10, unii dintre aceştia pierzându-şi mandatul iar alţii dându-şi demisia din Cameră. Aceştia sunt: Relu Fenechiu (PNL), Mircea Grosaru (grupul minorităţilor), Vasile Bleotu (PSD), Maria Grapini (PC), Gheorghe Coman (PC), Dinu Giurăscu (PC), Alin Petrache (PSD), Dan Nica (PSD), Viorel Hrebenciuc (PSD) şi George Scutaru (PNL).

 

•  Relu Fenechiu şi-a pierdut mandatul după ce a fost condamnat definitiv pe 30 ianuarie de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul "Transformatorul".

 

• Vasile Bleotu şi-a dat demisia din Parlament din motive personale iar Mircea Grosaru a decedat.

 

• Maria Grapini şi Dan Nica şi-au dat demisia după ce au câştigat mandate de europarlamentari la alegerile din luna mai.

 

• Gheorghe Coman şi-a pierdut mandatul după ce a fost condamnat definitiv de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la un an de închisoare cu executare, într-un dosar în care este acuzat de folosirea influenţei de către un om politic pentru a obţine bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

 

• Alin Petrache şi-a prezentat demisia în plenul Camerei Deputaţilor pentru că a fost ales în funcţia de preşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român.

 

• Dinu C. Giurescu a optat pentru funcţia de vicepreşedinte al Academiei Române şi şi-a dat demisia din Camera Deputaţilor.

 

• Viorel Hrebenciuc şi-a dat demisia după ce DNA a cerut arestarea sa preventivă în cazul retrocedărilor de păduri.

 

Certați cu legea

DNA a cerut Camerei Deputaţilor încuviinţarea arestării preventive sau percheziţii la domiciliu pentru mai mulți deputați.  Este cazul deputaţilor Viorel Hrebenciuc (PSD), Ioan Adam (PSD), Gheorghe Coman (PC), Marko Attila (UDMR), Cătălin Teodorescu (PDL), Titi Holban (UNPR), Vlad Cosma (PSD), Ion Diniţă (PC), Florin Popescu (neafiliat), Mircea Roşca (PNL).

Deputaţii au votat împotriva încuviinţării arestării preventive pentru:

• Vlad Cozma, Florin Popescu şi Titi Holban.

 

Deputații au votat pentru încuviințarea arestării preventive pentru:  

• Ion Diniţă, Marko Attila, Cătălin Teodorescu, Mircea Roşca, Gheorghe Coman şi Ioan Adam .
• Viorel Hrebenciuc şi-a dat demisia înainte de a fi dezbătută şi votată cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive.

Grupurile parlamentare:

Când s-a dizolvat USL, Opoziţia s-a împărţit în două, PNL pe de-o parte, PDL şi PP-DD pe de altă parte, fiecare dintre ele având acţiuni diferite. După o perioadă de timp, PDL s-a unit cu PNL, făcând front comun. Cele două partide s-au contopit în unul singur, 'marele PNL', iar din luna februarie a anului 2015 vor avea un singur grup parlamentar, numit PNL.

Grupul PP-DD a cunoscut şi el o serie de schimbări, situaţia lui fiind uşor incertă. Tot în februarie, Comisia juridică va decide soarta acestui grup. El a fost la un moment dat în situaţia de a fi desfiinţat, după ce, în urma excluderii a şase dintre deputaţii PP-DD de propriul partid, au rămas doar opt deputaţi în grup. Potrivit regulamentului Camerei Deputaţilor, pentru a alcătui un grup parlamentar este nevoie de cel puţin 10 deputaţi ai aceluiaşi partid. În acest moment, Grupul parlamentar al PP-DD figurează pe site-ul Camerei ca numărând 13 membri, dar aici figurează şi unii dintre deputaţii deja excluşi din partid.