Formarea PMP prin ruperea PDL. Elena Udrea a plecat din PDL  la 30 ianuarie 2014, acesta fiind finalul previzibil al unor lungi dispute cu Vasile Blaga. „În PDL, astăzi, există un curent – cel care conduce acest partid – care s-a dezis în ultimul timp de propria istorie de succes, de propria guvernare, de lucrurile bune care s-au făcut în guvernarea PDL. Şi mai grav, s-a dezis de Traian Băsescu!”, a explicat Udrea.

Din acel moment, ea a preluat, de facto, conducerea PMP, deși, oficial, Elena Udrea a devenit președinte a acestei formațiuni abia în iunie 2014, după alegerile pentru Parlamentul European. Udrea a fost urmată la plecarea din PDL de către mai mulți parlamentari, printre care Theodor Paleologu, Florin Popescu, Aurelian Popescu, Adrian Gurzău, Florin Secară sau Camelia Bogdănici. La alegerile pentru Parlamentul European, PMP a obținut 6,21% din voturi. La alegerile prezidențiale, candidatul PMP Elena Udrea a fost votat de 5,20% din alegători. După acest rezultat, PMP a intrat în perioada de pregătire a unui nou congres și alegere, în primăvara lui 2015, a unei noi conduceri. În toată această perioadă, președintele Traian Băsescu nu a făcut niciun secret din faptul că susține PMP și a criticat în termeni duri, în repetate rânduri, formațiunea condusă de Vasile Blaga.

Ruperea USL. Tensiuni în cadrul USL au apărut încă din ultima parte a anului 2013, dar criza s-a instalat în februarie 2014, odată cu decizia PNL de a-l propune pentru funcţia de ministru al Afacerilor Interne şi vicepremier pe prim-vicepreşedintele de atunci al partidului, Klaus Iohannis. Odată cu înlocuirea lui Radu Stroe de la Interne, în urma evenimentului tragic din Munţii Apuseni, conducerea PNL a decis să opereze o remaniere mai largă. Astfel, preşedintele PNL, Crin Antonescu, anunţa, pe 7 februarie, că liberalii Klaus Iohannis, Eugen Nicolăescu, Cristian Buşoi şi Teodor Atanasiu au fost validaţi de conducerea partidului pentru a ocupa portofoliile de la Ministerul de Interne, al Finanţelor, Sănătăţii şi Economiei. Ulterior, PSD şi PC au susţinut că Iohannis nu poate deţine şi portofoliul Internelor şi pe cel de vicepremier coordonator al Finanţelor, întrucât funcţia de viceprim-ministru pe care liberalul ar urma să o ocupe este legată de cea de ministru de Finanţe în baza unei hotărâri a Parlamentului. De cealaltă parte, Iohannis a exclus posibilitatea de a fi ministru al Finanţelor Publice. Scandalul a continuat, astfel că liberalii au convocat pentru 25 februarie o Delegaţie Permanentă în care urma să se decidă dacă PNL rămâne sau nu la guvernare şi în USL. De altfel, Antonescu afirma, cu câteva zile înainte de şedinţa liberală, că după acest moment „România fie va avea un guvern USL cu Klaus Iohannis vicepremier şi ministru de Interne, fie nu va mai avea un guvern USL, ci va avea ce va cârpi domnul Ponta”. La finalul Delegaţiei Permanente a PNL, liderul Crin Antonescu declara că USL nu mai există. „Este o decizie care s-a luat cu un vot covârşitor, dar este o decizie care nu s-a luat uşor. Este o decizie pe care nu ne-am dorit-o, pe care am încercat să o evităm. (…) USL nu mai există, pentru că nu mai avea sens să existe”, afirma Antonescu.

Crin Antonescu, înlocuit cu Klaus Iohannis. Atât la șefia PNL, dar și ca prezidențiabil al formațiunii. A început pe cai mari: președinte al PNL, co-președinte al USL, președinte al Senatului, prezidențiabil al USL, cu cele mai mari șanse de a deveni succesorul lui Traian Băsescu la Cotroceni. A fost doar liniștea de dinaintea furtunii. Până la finalul lunii mai, ajutat de colegii săi de partid, dar și de Victor Ponta, Crin Antonescu pierdea tot.După ieşirea de la guvernare a PNL, Crin Antonescu a demisionat de la conducerea Senatului la începutul lunii martie. Urmare a rezultatelor slabe ale PNL de la europarlamentare,  conducerea PNL a demisionat în bloc, Crin Antonescu arătând că îşi asumă faptul că nu s-a îndeplinit ținta de 20% stabilită la nivel național. Conducerea de atunci a rămas interimară. Biroul Politic Naţional al PNL l-a desemnat pe Klaus Iohannis preşedinte interimar al formaţiunii, la 2 iunie. Decizia a venit după ce, la 31 mai, liderul demisionar al PNL, Crin Antonescu, a anunţat că nu va mai candida la alegerile prezidenţiale din acest an şi că a decis să pună capăt interimatului său la şefia partidului. În iunie, Antonescu afirma că a demisionat ca urmare a presiunii colegilor de partid și i-a nominalizat pe Ludovic Orban și Teodor Atanasiu drept presupuși complici. Practic, Crin Antonescu a insinuat că a luat decizia de a se retrage din fruntea partidului pentru a nu deschide un conflict în PNL în preajma alegerilor prezidențiale. „Puteam eu să-mi permit faţă de partidul pe care l-am condus (…) să vină un liberal care să spună «Antonescu e cel mai bun, Antonescu trebuie să candideze, Iohannis nu are nicio şansă». Altul să se ducă la un alt post de televiziune şi să spună, cum spuneau cei doi domni (Ludovic Orban și Teodor Atanasiu – n.r.) «Iohannis trebuie să candideze, că îmi spune mie lumea pe stradă că Antonescu nu şi Iohannis da». Eu nu puteam să fac asta pentru că nu puteam expune partidul la așa ceva”, a spus,  Antonescu, în iunie. Pe 28 iunie, Iohannis a fost ales la Congresul liberalilor preşedinte al Partidului Naţional Liberal, funcţie pentru care a candidat şi Ioan Ghişe, Iohannis fiind desemnat, la scurt timp, și prezidențiabil al ACL( PNL-PDL).

Scandalul ofițerului acoperit. Președintele Traian Băsescu a susținut că are informații că Victor Ponta a fost ofițer acoperit în Serviciul de Informații Externe. Scandalul s-a stins după alegeri, fără ca situația lui Ponta să fi fost lămurită. „Victor Ponta trebuie să recunoască că în perioada 1997-2001 a fost ofiţer acoperit al SIE", a anunţat preşedintele, precizând că acest lucru arată şi "saltul lui". Băsescu a explicat că, potrivit Constituției, un magistrat nu putea fi și ofițer al unui serviciu special. În plus, el a arătat că premierul a emis o hotărâre de guvern prin care numele foștilor ofițeri SIE erau secretizate. „Sunt numai minciuni, este extrem de frământat şi tulburat. Am respectat legile şi mi-am servit ţara”, a fost replica premierului Ponta. Doi foști șefi ai SIE, Mihai Răzvan Ungureanu și Teodor Meleșcanu l-au criticat pe Băsescu pentru faptul că ar fi atras SIE într-o dezbatere politică.

Ordonanța privind migrația aleșilor locali.  Un scandal monstru a fost generat de coaliția aflată la guvernare, la finalul lunii august, atunci când Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care a permis migraţia aleşilor locali pentru 45 de zile fără ca aceştia să-şi piardă mandatul. Sute de aleși locali ai PNL și PDL, convinși că Iohannis va pierde alegerile au decis să profite de acest act normativ, preferând să treacă la PSD, PC, UNPR sau la formațiunea lui Tăriceanu. La mijlocul lunii decembrie, urmare a unei sesizări a parlamentarilor PNL, Curtea Constituţională a decis că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 55/2014 privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională. Parlamentul va trebui să reglementeze, printr-o lege de respingere, măsurile cu privire la efectele juridice produse în perioada în care OUG 55/2014 a fost aplicabilă, respectiv ce se va întâmpla cu mandatele aleşilor locali care au migrat la alte partide.

Diaspora, rol decisiv la 16 noiembrie. Miile de români din diaspora care, la 2 noiembrie, au stat la cozi interminabile și, în final, nu au putut să își exercite dreptul de vot au fost, susțin mulți analiști, factorul determinant în victoria lui Klaus Iohannis. Scandalul a izbucnit în seara zilei de 2 noiembrie, când secțiile de vot din ambasadele și consulatele României s-au închis fără ca nici măcar cei aflați în interiorul clădirilor să poată vota. Alte câteva mii de alegători se aflau afară și a fost nevoie de intervențiile poliției din diferite țări pentru ca aceștia să fie alungați. Între cele două tururi ale prezidențialelor, guvernul Ponta nu a făcut practic nimic pentru a rezolva situația și a oferi condiții mai bune de vot. Unica măsură, pur cosmetică, a fost schimbarea ministrului Titus Corlățean cu Teodor Meleșcanu. Guvernul a refuzat însă să deschidă noi secții de votare. La 16 noiembrie, cozile din fața ambasadelor erau kilometrice, iar alegătorii români stăteau ore întregi pentru a-și putea exercita drepturile. Exemplul celor din diaspora i-a mobilizat însă pe cei din țară, iar sociologii consideră că votul a fost substanțial influențat de această situație.