Proiectele de informatizare a Sănătăţii intră în funcţiune cu întârziere, existând riscul ca 40 de milioane de euro să se ducă pe apa sâmbetei.
Informatizarea sistemului de sănătate merge în ritm de melc, cu toate că ar aduce economii substanţiale. Deşi anunţate cu surle şi trâmbiţe, la începutul anului, reţeta şi fişa electronică s-au împotmolit o dată cu schimbările politice. Mai grav e că proiectele sunt finanţate din fonduri europene în valoare de peste 40 de milioane de euro, iar nefinalizarea lor până la termenul convenit ar însemna pierderea banilor. REŢETA ELECTRONICĂ Deşi era bătut în cuie termenul de 1 iulie pentru intrarea ei în funcţiune, autorităţile spun că au obţinut o amânare până la 1 februarie. "Desigur, noi ne dorim să nu ajungem chiar până atunci. Dacă nu reuşim, pierdem banii", recunoaşte Marius Filip, medic şef al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Orice tergiversare e semn rău, o spune fostul şef al CNAS, Lucian Duţă: "Reţeta ar trebui să funcţioneze perfect de la 1 iulie, însă dacă s-a cerut o amânare, înseamnă că sunt interese din partea furnizorilor de servicii medicale care fraudează la greu". În calea reţetei electronice stau însă şi obstacole tehnice, pentru că nu în toate localităţile există conexiune bună la Internet, un exemplu fiind Insula Mare a Brăilei. DOSARUL ELECTRONIC Deşi contractul de finanţare s-a semnat din 2011, până acum abia dacă s-a făcut licitaţia şi s-au analizat dosarele. Până la aflarea câştigătorului mai este.
"În cazul acesta, avem doi ani la dispoziţie pentru a-l implementa", dă asigurări Marius Filip, care recunoaşte însă că opoziţia medicilor vizavi de proiect e foarte mare, invocând motive ce ţin de confidenţialitatea datelor.
Prescripţia electronică va fi obligatorie abia de la 1 februarie, iar dosarul electronic - peste doi ani
- Ghid complet al reţetei electronice
- La farmacie, cu buletinul: Se pregăteşte reţeta virtuală