RESTRICŢII: Poliţiştii au raţie la benzină şi la curent

RESTRICŢII: Poliţiştii au raţie la benzină şi la curent

Criza şi lipsa bugetului pentru acest an îngreunează activitatea în instituţiile de stat. Cel mai afectat minister este cel al Administraţiei şi Internelor.

Amânarea repetată a aprobării bugetului pentru anul în curs creează calcule crispate şi blocaje financiare în instituţiile de stat. Activitatea curentă a majorităţ ii ministerelor se face, astfel, pe „buget de austeritate“, însă şi după principiul „cu materialul clientului“, în anumite cazuri.

Cea mai serioasă situaţie pare să aibă loc la Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) unde impasul financiar dă naştere unor imagini demne de o comedie neagră: pixurile şi colile de hârtie trebuiesc „judicios“ folosite, iar plata la utilităţi, telefonie şi internet creează adevărate frisoane. Liderii sindicali ai angajaţilor de la Interne nu reuşesc să-şi explice de ce MAI-ul este „campionul“ problemelor financiare, în condiţiile în care şi anul trecut „am trecut printr-un moment de mare austeritate“. Raţie la benzină şi curent electric Dintre structurile componente ale Ministerului de Interne, cea mai afectată de lipsa bugetului este Poliţia Română. Mare parte dintre angajaţi sunt nemul- ţumiţi de faptul că riscă să plătească din propriul buzunar daunele provocate maşinilor de serviciu.

„Cum poliţia nu a avut bani să încheie asigurări CASCO şi RCA pentru cea mai mare parte a parcului auto, poliţiştii au fost avertizaţi să aibă grijă să nu «şifoneze» maşinile de serviciu în timpul misiunilor, deoarece riscă să plă- tească daunele din propriul buzunar“, au mărturisit surse din poliţie. Probleme mari sunt şi la plata consumului zilnic de benzină, cei mai afectaţi fiind poliţiştii de la Ordine Publică, cei care nu mai au voie să folosească maşinile de serviciu pentru a-şi face rondul de 80 de kilometri pe zi.

„Putem patrula cu maşina de serviciu doar maximum 30 de kilometri, iar diferenţa o facem la picior“, a adăugat un agent de ordine publică din Capitală. Poliţiştilor li s-a mai atras atenţia să stingă lumina când pleacă de la birou, să-şi oprească calculatoarele şi să folosească „judicios“ hârtia, pixurile şi alte produse de papetărie. „Va trebui să folosim colile albe doar pentru plângeri şi reclamaţ ii“, spun poliţiştii. „În momentul de faţă stăm mult mai rău decât alte instituţii şi nu pot să înţeleg de ce.

Asta având în vedere că anul trecut am trecut printr-un moment de mare austeritate. N-au fost bani nici pentru a plăti femeile de serviciu. Anul acesta, anunţat ca fiind unul şi mai auster, nu ştim ce se va întâmpla“, a precizat Liviu Butunoi, preşedintele Sindicatului Poliţiştilor şi Personalului Contractual din MAI. Chetă pentru femeia de serviciu

O situaţie similară se înregistrează şi la majoritatea inspectoratelor judeţene de poliţie. Oamenii legii din Constanţa au primit indicaţii clare: să-şi drămuiască toate cheltuielile, să mai stingă din becuri, să închidă robinetele, să facă economie la căldură, la benzină şi să umble mai mult pe jos. După un paradox tipic românesc, redat de către şeful IPJ Constanţa, comisar-şef Aurelian Zaheu, poliţiştii şi-au primit salariile integral şi chiar i s-a spus să trimită lista pentru salariile de merit, „însă nu avem bani pentru plata utilităţilor, îi aşteptăm“.

La sediul de poliţie din localitatea Deta, judeţul Timiş, un alt „record“ din vreme de criză a fost doborât. Poliţiştii de aici fac chetă lunar ca să plătească femeia de serviciu care le mătură instituţia. Oamenii legii susţin că „au înţeles criza financiară prin care trece inclusiv Ministerul Administraţiei şi Internelor“ şi au decis să nu ceară instituţiei bani suplimentari. 

"Dintre aspectele financiare ce necesită soluţii stringente în acest moment pot să menţionez: existenţa unor facturi restante la utilităţi, la serviciile de telefonie şi de internet." Petre Tobă şeful Poliţiei Române 

CULTURĂ

Şapte programe suspendate

Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional (MCC) a suspendat sesiunile de aplicaţie pentru şapte programe culturale: „Creativitas“, „Promocult 2009“, „Rromii împreună pentru Europa 2009“, „Proetnicultura“, „Latinitas“, „Dialog Intercultural 2009“ şi „Glissando“. Aceste programe fuseseră lansate la începutul lunii ianuarie. În contextul presiunilor generate de criza economică mondială şi a bugetului, ministerul „se vede pus în situaţia de a reconsidera oportunitatea deschiderii programelor de finanţare care (...) devin operaţionale numai după o perioadă de 30 de zile de la data publicării legii bugetare anuale“, se arată pe site-ul ministerului. (Simona Chiţan) 

APELE ROMÅNE

Îngrijoraţi de stoparea lucrărilor Amânarea bugetului afectează multe programe în derulare ale Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR), printre care şi cele pentru prevenirea inundaţ iilor. „Dacă stopăm lucrările, la o eventuală viitură se distruge totul şi ne trezim că am făcut o consolidare de mal sau un dig degeaba, iar banii s-au dus pe apă“, spune directorul ANAR, Marius Postelnicescu. Potrivit acestuia, constructorii îşi aşteaptă banii, unii având de încasat facturi restante de anul trecut. El speră ca guvernul să nu reducă fondurile pentru proiecte, deoarece multe dintre ele sunt menite să protejeze populaţia. (Livia Cimpoeru) 

SĂNĂTATE Fondul asigurărilor, mai sărac

Nici în Sănătate situaţia nu se anunţă prea roz. De la 1 ianuarie 2009, contribuţ ia la fondul de asigurări de sănătate a scăzut, ceea ce va aduce probleme serioase în sistem, a cărui funcţionare este asigurată, în bună parte, din această sursă. În plus, este puţin probabil ca majorările salariale promise să se aplice. „De la 1 ianuarie ar fi trebuit să primim o majorare de 10 la sută a salariilor, conform acordului încheiat cu fostul ministru al sănătăţii, dar şi prima de stabilitate şi alte sporuri. A rămas ca noul ministru să vadă ce marjă de negociere are cu cei de la Finanţe. Nu am speranţe că o să fie foarte bine“, comentează Marius Petcu, preşedintele Federaţiei Sanitas. (Geta Roman)

Ne puteți urmări și pe Google News