Restituirea unor monede dacice cu valoare excepţională

Pe 27 martie, cu începere de la ora 10.00, la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) din strada Calea Griviţei nr. 24, sector 1, Bucureşti, va avea loc o ceremonie de restituire a trei monede dacice din aur de tip Koson, cu o valoare excepţională.

Cele trei monede vor fi restituite de autorităţile judiciare belgiene către autorităţile române, Ministerul Culturii şi Muzeul Naţional de Istorie a României, în prezenţa E.S. Philippe Beke, Ambasador al Belgiei în România, Mugurel Pamfil, Procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al Muzeului Naţional de Istorie a României, şi Comisar-şef de poliţie Margareta Arsenescu, specialist pe probleme de Patrimoniu Cultural Naţional în cadrul Direcției de Investigații Criminale, Inspectoratul General al Poliției Române.

Mulţumirile noastre se îndreaptă către autorităţile belgiene şi române care au cooperat în vederea recuperării pieselor de patrimoniu: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bruxelles - Regatul Belgiei, Poliția Judiciară Federală Belgiană - Unitatea Opere de Artă, Ambasada Belgiei la București, Comisar-șef de poliție Mihai Ungureanu - Atașat cu Afaceri Interne al MAI în Belgia – Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția de Investigații Criminale. Mulţumim, de asemenea, funcţionarilor din cadrul Ministerului Culturii şi experţilor muzeului.

Până în prezent s-au desfăşurat numeroase operaţiuni de recuperare şi repatriere a unor bunuri de patrimoniu prin aplicarea convenţiei UNIDROIT. Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri: 13 brăţări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kg, 1.024 monede de aur de tip Koson, 258 monede de tip Koson din argint, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice. Lor li se adaugă alte 43 monede greceşti de aur de tip Lysimachos, emişi în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi 3663 monede de argint şi bronz, recuperate de autorităţile judiciare române pe teritoriul României, între anii 2009 şi 2015.

La realizarea expertizelor ştiinţifice ale bunurilor arheologice şi numismatice excepţionale aparţinând patrimoniului cultural naţional al României, recuperate cu sprijinul organelor judiciare româneşti şi străine, au participat o serie de specialişti care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutul de Istoria Artei şi Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea). Expertizele s-au realizat şi într-o serie de laboratoare specializate din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Statele Unite ale Americii.

În 2014 au fost recuperate din Italia, două loturi de monede din aur dacice alcătuite din stateri emişi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele şi titlul suveranului emitent. Ele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia. Toate aceste monede extrem de rare au fost obţinute în mod ilicit, de către persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în zona Sarmizegetusei Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA.

Fapt excepţional, datorită acestor monede, cunoaştem azi mai multe date despre istoria politică, viaţa economică, socială, arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista.