Regele Carol al II-lea a manifestat o preocupare specială pentru dezvoltarea economică a României şi mai cu seamă pentru viaţa culturală.

La 10 noiembrie 1928 a depus jurământul noul guvern condus de Iuliu Maniu. După venirea la guvernare a Partidului Naţional-Ţărănesc, o problemă care a frământat mult viaţa politică a României din acei ani a fost cea a crizei dinastice.

Printre cei care s-au pronunţat în sprijinul reîntoarcerii lui Carol în ţară s-au numărat Alexandru Averescu, preşedintele Partidului Poporului, precum şi Nicolae Iorga, care continua să fie un adept convins al restauraţiei.

În timp ce şeful guvernului, Iuliu Maniu, căuta să obţină din partea lui Carol ”angajamente solemne”, unii miniştri şi alţi fruntaşi ai Partidului Naţional-Ţărănesc acţionau – mai mult sau mai puţin făţiş – pentru restauraţie.

Citește și BOGĂȚIILE României pe care pusese ochii Hitler

Iuliu Maniu a căutat să impună fostului principe Carol anumite condiţii în vederea aducerii lui pe tronul României, între care reglementarea problemelor familiale, angajamentul că va respecta regimul constituţional existent ş.a.

Sprijinit de Armată

Până la urmă, Carol a sosit pe neaşteptate în ţară la 6 iunie 1930.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE