La două decenii de la proclamarea independenţei, Chişinăul încă mai luptă să arunce la groapa istoriei greaua moştenire sovietică.
Republica Moldova sărbătoreşte astăzi 20 de ani de la proclamarea independenţei faţă de Uniunea Sovietică. Precedată de mişcări care îi anunţau iminenţa, pe 27 august 1991, în centrul Chişinăului a fost convocată Marea Adunare Naţională, iar în aceeaşi zi a avut loc şedinţa extraordinară a parlamentului, care a adoptat cu majoritatea absolută de voturi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.
Bilanţul celor două decenii este unul încărcat pentru fosta republică sovietică: un conflict militar cu separatiştii transnistreni, o economie îngenuncheată, un exod al populaţiei şi o criză de identitate. Instabilitatea politică - ţara nu are de doi ani un preşedinte ales, imposibilitatea soluţionării diferendului cu Tiraspolul, staţionarea de trupe ruse pe malul stâng al Nistrului şi sărăcirea populaţiei sunt alte provocări cu care statul moldovean se confruntă şi astăzi. În acelaşi timp, Chişinăului i se deschid şi noi orizonturi şi perspective prin apropierea continuă de Uniunea Europeană, posibilitatea obţinerii unui regim liberalizat de vize în următorii câţiva ani, precum şi a unui regim de comerţ liber cu comunitatea europeană.
Cum rămâne cu unirea?
Potrivit unui raport realizat de un grup de experţi pe politică externă din Republica Moldova, citat de Agerpres, staţionarea ilegală a trupelor şi muniţiilor ruseşti pe teritoriul ţării şi insecuritatea energetică reprezintă marile provocări la adresa independenţei şi suveranităţii fostei republici sovietice. În ciuda eforturilor diplomaţiei de la Chişinău, aceste provocări rămân aceleaşi ca acum două decenii, conchide raportul. Cum era de aşteptat, un subiect revine în actualitate cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a independenţei - unirea cu România.
Într-un editorial publicat pe blogul său, analistul Petru Bogatu scrie că "Mama (România, n.r.) care, deşi lucrează în Europa, nu ne-a abandonat, e lângă noi şi nu pleacă nicăieri". Anul viitor, când se împlinesc două secole de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Ţarist, s-ar putea transforma într-o platformă de relansare a ideii unioniste", adaugă analistul. Singura soluţie viabilă este să revenim acasă, conchide Bogatu, alegând România drept alternativă la Rusia.
În schimb, Val Butnaru, directorul publicaţiei "Jurnal de Chişinău", consideră că unirea cu România a fost ratată definitiv în 1991 şi este un eşec pe care forţele politice la putere atunci în cele două ţări trebuie să şi-l asume. Butnaru vine însă cu o propunere inedită.
În contextul dezbaterilor de la Bucureşti privind regionalizarea României, "politicienii de azi de la Chişinău, dar şi de la Bucureşti, trebuie să ia o decizie simplă - de transformare a Republicii Moldova în a noua sau a zecea (sau a câta va fi) regiune a României", sugerează jurnalistul moldovean.
Recomandările noastre
