Reporter la 10 ani. Zona blestemată a Bucureştiului. Taximetriştii nici nu vor să audă de ea

Filip Mailat in Social la 26 aprilie 2017, 13:15

Mereu când comand un taxi şi spun că doresc în sectorul 4, la Piaţă Sudului, taximetrişti întreabă dacă putem să ocolim acea zonă, pentru că o consideră blestemată.

Taximetriştii spun speriaţi când ceri cursă a Piaţa Sudului. Toţi au aceeaşi reacţie: nu merg acolo, zona aceea este blestemată. Ei povestesc că evită să ia comenzi în acea zonă sau curse de pe stradă, pentru că riscă să rămână blocaţi.

Dar nu doar taximetrişti au probleme în acea zona, ci, şi şoferii şi pietonii. În timp ce şoferii stau câte o jumătate de oră pe zi în trafic în zonă, pietonii sunt nevoiţi să meargă pe jos o staţie-două de autobuz, pentru că staţiile au fost mutate. Pasajul de la Piaţa Sudului se află în construcţie de trei ani. Toate informaţiile despre sfârşitul construcţiilor este că pasajul va fi gata de Revelion.

Pasajul nu se poate deschide

Pasajul se vede că ar fi gata, dar muncitorii spun că nu pot deschide pasajul pentru că Inspectoratul de Stat în Construcţii nu vrea să facă recepţia parţială a lucrărilor.

Primarul general, Gabriela Firea, somează din nou constructorul de la şantierul Piaţa Sudului să accelereze ritmul lucrărilor. În scrisoarea semnată de edilul şef se arată că deşi a solicitat mobilizarea constructorului şi reanalizarea graficului de execuţie al lucrărilor în sensul finalizării cât mai urgente a acestora, nu a constatat niciun progres semnificativ, ceea ce nemulţumeşte cetăţenii, cărora le este grav afectată în continuare viaţa economică şi socială.

În contractul de lucrări din 8 mai 2014 încheiat între Municipiul Bucureşti şi Asocierea Astaldi Spa - Euroconstruct Trading 98 SRL - RCV Global Group SRL sunt prevăzute sancţiuni pentru neîndeplinirea culpabilă a obligaţiilor, achizitorul putând solicita rezilierea contractului, mai arată PMB.

Constructorul a trimis o scrisoare deschisă către primarul general

În replică, firmele care lucrează la pasaj i-au trimis edilului-şef o scriosoare halucinantă. Potrivit documentului, asocierea i-a prezentat motivele pentru care pasajul nu a fost dat în folosinţă până în decebrie 2015, aşa cum prevedea proiectul:

Lipsa informaţiilor cu privire la existenţa şi traseele reţelelor de utilităţi din amplasament, lipsa proiectelor pentru relocarea acestora precum şi necesitatea corelării activităţilor mai multor antreprenori, au condus inevitabil la întârzieri sernnficative în execuţia lucrărilor.
Lipsa proiectelor tehnice şi a detaliilor de execuţie pentru structuri de asemenea au condus la întârzieri considerabile în execuţia lucrărilor, pentru care executantul nu poate fi considerat răspunzător
Procedurile anevoioase de încheiere a actelor adiţionale în conformitate cu prevederile art. 5.4. în vederea execuţiei lucrărilor suplimentare apărute în derularea contractului afectează progresul planificat al lucrărilor.
Scopul acestei scrisori este de a încerca să clarificăm şi deasemenea să va prezentăm principalele probleme întâmpinate de noi în realizarea lucrărilor ce fac obiectul contractului de lucrări nr. 183/2014, probleme aflate în afară controlului executantului, dar fără a ne lirnita la acestea, care au condus la acumularea de întârzieri în execuţia lucrărilor şi costuri suplimentare sernnificative.
a) Lipsa Proiecte relocare utilităţi
După cum este binecunoscut de toate părţile implicate în derularea acestui proiect, în zona Piaţă Sudului (amplasamentul lucrărilor), au fost identificate numeroase reţele de utilităţi, neprevăzute în etapă de licitaţie. Subliniem că pentru anurnite reţele nu a fost furnizată nicio informaţie înainte de începerea lucrărilor, acestea fiind descoperite chiar în timpul execuţiei acestora.
Lucrările de deviere şi relocare utilităţi trebuiau executate înaintea oricăror alte lucrări. Astfel, nu sau putut execută lucrările propriu-zise de construcţie a pasajului până când nu au fost identificate, deviate şi relocate toate reţelele de utilităţi din cadrul amplasamentului unde trebuia construit pasajul. Aceste lucrări de deviere şi relocare puteau fi însă executate doar în baza unui plan coordonator pentru reţelele de utilităţi, a proiectui tehnic precum şi a detaliilor de execuţie aferente, documente ce trebuiau puse la dispoziţie de achizitor chiar de la dată încheierii contractului i.e. 11 iunie 2014, întrucât în conforrnitate cu art. 7.1 din contract, aceste documente ar fi trebuit să reprezintă Anexă 3 la acesta.
Cu toate acestea, menţionăm că o parte din proiectele de relocare utilităţi au fost transrnise executantului la aproximativ un an de la începerea lucrărilor (reţele electrice, telefonie, apă, etc), în timp ce altă parte a proiectelor a fost pusă la dispoziţie la mai mult de un an şi jumătate de la începerea lucrărilor.
Mai mult, întrucât anurnite reţele de utilităţi şi devierea acestora nu făceau parte din obiectul contractului, aceste lucrări au fost executate de terţi, fiind necesară corelarea activităţii acestora cu activităţile parte din obiectul contractului 183/08.05.2014.
b) Lipsa Proiecte Tehnice şi Detalii de Execuţie structuri
Problema utilităţilor descrisă mai sus a pus executantul în poziţia de a execută lucrări în zonele în care lipsa utilităţilor a permis acest lucru, fără nicio legătură cu succesiunea activităţilor programată de către executant astfel încât lucrările să fie finalizate cu respectarea duratei de execuţie prevăzută în contract. Astfel, era foarte important că executantul să primească Proiectul Tehnic complet şi Detaliile de Execuţie complete pentru structuri încă de la începerea lucrărilor.
Din păcate, Proiectul Tehnic şi Detaliile de Execuţie pentru structuri au fost puse la dispoziţie fractionat, pe sectoare reduse că dimensiuni şi categorii de lucrări, împiedicându-1 astfel pe executant să execute lucrările conform programului de execuţie contractual, pentru a putea respectă termenul de execuţie. În acest sens, precizăm că în cursul anului 2016, la doi ani de la începerea lucrărilor, executantul a continuat să primească modificări l;a proiectul tehnic şi detalii de execuţie necesare execuţiei lucrărilor.
c) Lipsa acte adiţionale pentru lucrări suplimentare
Pe parcursul derulării contractului au apărut cantităţi şi lucrări suplimentare faţă de devizul contractual. Aceste lucrări au apărut atât din cauza discrepanţelor între documentele elaborate de achizitor, între documentaţia elaborată de achizitor şi situaţia reală din şantier, cât şi în urmă revizuirii Proiectelor Tehnice.
Prevederile articolului 5.4 din contract stipulează clar faptul că nicio lucrare suplimentară nu poate fi executată în lipsa unui act adiţional la contract. lmposibilitatea demarării lucrărilor suplimentare în lipsa actelor adiţionale aferente în baza art. 5.4 a condus la obstrucţii şi perturbări în execuţia lucrărilor ce fac obiectul contractului nr. 183/08.05.2014.
Va rugăm să aveţi în vedere că din totalul de 7 acte adiţionale, care credem noi că sunt necesare a fi încheiate în conforrnitate cu art. 5.4 pentru a perrnite demararea execuţiei lucrărilor suplimentare aferente, la dată prezenţei comunicări sunt încheiate doar 2. Astfel, este evident că aceste proceduri impuse de prevederile art 5.4 necesită un timp considerabil, iar impactul negativ al acestor proceduri asupra execuţiei lucrărilor este irninent şi nu poate fi imputabil executantului.
d) Problema plăţilor şi a cheltuielilor indirecte
După cum achizitorul cunoaşte, situaţia plăţilor este una deosebit de gravă ce a cauzat şi continuă să cauzeze executantului constrângeri financiare semnificative. Întrucât apreciem că este vorba despre interpretare eronată a prevederilor contractuale, precum şi a legislaţiei în vigoare cu privire la modalităţile de plata şi preţul contractului făcută de achizitor, facem următoarele precizări în speranţa că vom clarifica aceste aspecte.
În conformitate cu prevederile art. 5, preţul contractului, convenit de către părţi, este ferm, fix şi plătibil la executarea lucrărilor, în totalitatea elementelor sale componente ale costurilor implicate. Similar oricărui contract de lucrări, valoarea contractului cuprinde în mod firesc cheltuielile indirecte. Ponderea acestor cheltuieli indirecte variază în funcţie de devizul contractual, astfel cum este prevăzut în contract şi cum a fost justificat în mod detaliat în faza de ofertare. În urmă sernnarii contractului nr. 183/08.05.2014, aceste costuri indirecte au fost acceptate de către achizitor, prin acceptarea preţurilor unitare care formează preţul contractului. Astfel, întrucât cheltuielile indirecte sunt parte din preţul contractului, acestea trebuie achitate pe baza documentelor justificative referitoare la execuţia lucrărilor.
În concordanţă cu art. 36.3, documentele justificative pe care trebuie să le prezinte executantul conform contractului şi a legislaţiei aplicabile sunt cele cu privire la executarea lucrărilor şi au fast prezentate în mod corespunzător dovadă că toate situaţiile de lucrări sunt verificate de dirigintele de şantier şi aprobate în totalitate de către acesta.
Cu toate că executantul a prezentat în mod corespunzător toate documentele justificative relevante pentru execuţia lucrărilor, iar dirigintele de şantier a confirmat lucrările executate, din valoarea totală facturată de 57 .962.580,53 Lei, achizitorul a plătit doar 36.362.573,38 Lei, din motive pe care executantul le consideră că fiind o interpretare eronată atât a prevederilor contractuale cât şi a legislaţiei în vigoare aplicabile. Astfel, reţinerea sumei de 21.636.007, 15 Lei, care în fapt este parte din preţul ferm al contractului, agreat de către părţi la semnarea contractului, considerăm că este necontractuala.
Având în vedere că noi credem că informaţiile furnizate de colaboratorii durnneavoastra sunt greşite, am dori să menţionăm că aceste cheltuieli indirecte şi profitul aferent nu reprezintă cheltuieli care exced valoarea de contract, ci sunt incluse în această aşa cum este menţionat în fiecare deviz de lucrări care fac parte integrantă din contractul dintre părţi.
Concluzii:
Lipsa informaţiilor cu privire la existenţa şi traseele reţelelor de utilităţi din amplasament, lipsa proiectelor pentru relocarea acestora precum şi necesitatea corelării activităţilor mai multor antreprenori, au condus inevitabil la întârzieri sernnficative în execuţia lucrărilor. Lipsa proiectelor tehnice şi a detaliilor de execuţie pentru structuri de asemenea au condus la întârzieri considerabile în execuţia lucrărilor, pentru care executantul nu poate fi considerat răspunzător.
Procedurile anevoioase de încheiere a actelor adiţionale în conformitate cu prevederile art. 5.4. în vederea execuţiei lucrărilor suplimentare apărute în derularea contractului afectează progresul planificat al lucrărilor. Toate aceste probleme menţionate mai sus au fast notificate în mod corespunzător de către executant de îndată ce au fast identificate, însă achizitorul din motive poate neimputabile lui, a întârziat să ofere o soluţie. Sperăm că cele de mai sus pot clarifica aspectele care au afectat şi continuă să afecteze execuţia lucrărilor astfel încât să continuaţi să ne acordaţi tot sprijinul necesar în vederea soluţionării problemelor. Am dori să menţionăm că noi suntem în continuare deschişi în a lucra împreună în căutarea soluţiilor necesare finalizării lucrărilor.
Pentru aceasta va propunem să avem o întâlnire pentru a analiză stadiul lucrărilor, măsurile necesare pentru a reduce riscurile întârzierii finalizării acestora şi implicit deschiderea traficului cât mai curând posibil.